Rectificarea bugetară este corectă din punct de vedere contabil, dar insuficientă structural, în condițiile în care ținta de deficit de 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB) este menținută prin efectul inflației asupra PIB-ului nominal, nu prin economii reale, consideră președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Jakubowicz.
‘Rectificarea este corectă contabil, dar insuficientă structural. Ținta de 6,2% din PIB nu este menținută prin economii reale, ci prin efectul inflației asupra PIB-ului nominal, revizuit la 2.086 de miliarde de lei, într-un an în care economia scade real cu 0,4%. Raportat la PIB-ul din legea bugetului, deficitul de 130,3 miliarde de lei ar depăși 6,3%. Plusul la încasări vine din TVA și din prețuri mai mari, nu dintr-o colectare mai bună, iar acest efect se epuizează’, a declarat Flavius Jakubowicz, pentru AGERPRES.
Potrivit acestuia, rectificarea prevede majorări ale unor cheltuieli rigide, precum cele cu dobânzile, pensiile, sănătatea și asistența socială, în valoare cumulată de aproape 11 miliarde de lei, acoperite în principal din fonduri neutilizate pentru proiecte europene.
‘Cresc tocmai cheltuielile rigide: dobânzi, pensii, sănătate și asistență socială, cumulat aproape 11 miliarde de lei. Ele sunt acoperite în principal din bani nefolosiți pentru proiecte europene. Dobânzile ajung la circa 3,1% din PIB, iar datoria publică a trecut de 60%. În același timp, rămân de încasat 6,43 miliarde de euro din PNRR, iar orice jalon ratat se transformă direct în deficit sau datorie nouă. Cele 2 miliarde de lei pentru arieratele administrațiilor locale deblochează lanțurile de plăți, dar fără sancțiuni pentru cei care le generează riscă să devină o practică anuală’, a avertizat președintele AAFBR.
În opinia sa, cea de-a doua rectificare bugetară ar trebui să fie neutră din punctul de vedere al cheltuielilor, iar pentru anul 2027 este necesară reducerea deficitului la cel mult 5,2% din PIB, fără majorări de taxe.
‘Cu toate cele trei agenții de rating pe perspectivă negativă, nu există marjă de eroare. Recomand ca a doua rectificare anunțată să fie strict neutră, fără majorarea anvelopei de cheltuieli. Pentru 2027 este nevoie de un deficit de cel mult 5,2% din PIB, obținut fără creșteri de taxe, prin colectare, revizuirea cheltuielilor publice și protejarea investițiilor. Bugetul pe 2027 va decide dacă România rămâne în categoria investment grade’, a subliniat Flavius Jakubowicz.
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Ministerul Finanțelor. PIB-ul nominal utilizat la rectificare a fost actualizat la 2.086,3 miliarde lei, pe baza celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. În termeni nominali, deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei, la 130,3 miliarde lei, ponderea în PIB menținându-se la 6,2%.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale.
