Lecția principală pe care am învățat-o din Planul de Redresare și Reziliență al României (PNRR) este că statul ar trebui să programeze fondurile europene ținând cont de nevoile reale ale economiei, altfel vom avea iarăși un program eșuat, a declarat, marți, într-o conferință, președintele IMM România, Florin Jianu.
”Lecția principală pe care am învățat-o sau pe care statul ar trebui să o învețe este că dacă programăm fondurile europene neținând cont de nevoile reale ale economiei, de o capacitate de coordonare susținută, de o programare realistă pe câteva obiective majore, și să nu încercăm să facem de toate pentru toți, vom avea iarăși un program eșuat, așa cum se arată a fi PNRR”, a spus Jianu.
IMM România a realizat o analiză a implementării PNRR în patru domenii ”care sunt și cele mai vizibile, dar și cele mai mai importante”: infrastructura rutieră, autostrăzile, infrastructura feroviară, energia și digitalizare.
Analiza surprinde stadiul implementării la doar câteva săptămâni de termenul finalizării implementării PNRR, de 31 august, într-un moment în care autoritățile române și Comisia Europeană negociază ultimele ajustări ale portofoliului de proiecte.
Potrivit analizei, componenta de autostrăzi reprezintă unul dintre cele mai vizibile capitole ale PNRR, dar și unul dintre cele mai afectate de renegocierea cu Comisia Europeană din 2025. Din cei 429 km de autostradă nouă planificați inițial pe patru coridoare (A7 Moldova, A8 Unirii, A3 Transilvania și A1 Lugoj-Deva), două autostrăzi întregi (A8 și A3) au fost eliminate integral din finanțare, iar kilometrajul s-a redus cu peste 40%.
Jianu a mai arătat că infrastructura feroviară a urmat o traiectorie diferită de cea a autostrăzilor. Astfel, reducerea nu s-a făcut prin tăierea kilometrajului unui singur coridor, ci prin eliminarea selectivă a unor loturi întregi din proiecte mai mari. Coridorul Cluj-Napoca-Oradea a fost păstrat integral ca lungime, cu ținte de finalizare fizică renegociate în jos pentru ultimele loturi, în timp ce din coridorul Caransebeș-Timișoara-Arad a rămas activ doar o treime din traseul complet. Per ansamblu, componenta feroviară a pierdut aproximativ 33% din kilometrajul planificat inițial pe cele două mari coridoare.
În schimb, zona de energie este printre cele mai afectate de renegociere din punct de vedere structural, nu doar financiar. IMM România a remarcat faptul că spre deosebire de transport, unde reducerile au fost în principal proporționale, la energie renegocierea a inclus eliminări integrale (producția de baterii, cu un buget de 150 milioane euro) și suspendări unilaterale de contracte (hidrogen verde și fabricarea de panouri fotovoltaice).
Conform specialiștilor din IMM România, componenta C7 (Transformare digitală) este cea mai granulară dintre toate componentele analizate, cuprinzând 20 de măsuri distincte coordonate de instituții diferite (MEDAT, MS, MJ, MMFTSS, MAI, ANFP, ANAP, MIPE). Execuția globală rămâne redusă (sub 22% din buget), cu un tipar recurent: proiectele mari și strategice (cloud guvernamental, migrare aplicații, eHealth, identitate electronică, securitate cibernetică) au execuție financiară mult sub cea a proiectelor de o anvergură mai mică.
În concluzie, impactul pozitiv al PNRR constă în realizarea a aproximativ 257 km de autostradă, o investiție majoră într-un domeniu în care finanțarea exclusiv din surse naționale este dificil de susținut, și în modernizarea a aproximativ 220 km de cale ferată, contribuind la dezvoltarea unei alternative eficiente la transportul rutier de pasageri și mărfuri.
Principalele deficiențe ale PNRR constatate de IMM România: renunțarea la componenta privind producția de baterii, limitând o oportunitate de dezvoltare a capacităților naționale de stocare a energiei; eliminarea componentei privind producția de panouri fotovoltaice, cu diminuarea oportunității de dezvoltare a unui lanț valoric național în domeniul energiei regenerabile; reducerea obiectivului inițial de la aproximativ 429 km la 257 km de autostradă; reducerea obiectivului de la aproximativ 328 km la 220 km de cale ferată.
Cât privește digitalizarea IMM-urilor, impactul direct asupra întreprinderilor mici și mijlocii a fost mai redus, investițiile fiind orientate preponderent către proiecte de digitalizare ale sectorului public.
Confederația patronală menționează că, din etapa de elaborare, PNRR a prezentat limite în ceea ce privește consultarea și implicarea reală a partenerilor sociali, iar propunerile formulate de IMM România nu au fost reflectate în forma finală a Planului.
Astfel, IMM România a propus alocarea a 5,1 miliarde de euro pentru susținerea IMM-urilor, însă în forma finală a PNRR, pentru mediul de afaceri au fost prevăzute aproximativ 1,3 miliarde de euro.
De asemenea, IMM România a propus acordarea unor vouchere de 5.000 de euro pentru 100.000 de IMM-uri, însă această abordare nu a fost preluată în forma propusă.
Ca măsuri de sprijin pentru antreprenoriat și inovare au fost propuse programe precum: ”Romania Tech Nation”, pentru susținerea a 20.000 de start-up-uri digitale și programul EQUITY pentru facilitarea accesului la capital al IMM-urilor inovatoare, start-up-urilor și scale-up-urilor.
Implementarea a fost, însă, dificilă a schemei de digitalizare a IMM-urilor, cu granturi între 20.000 și 100.000 de euro, constată IMM România.
