Ucraina lansează o „reformă a armatei” care ar trebui să includă o demobilizare în etape şi salarii semnificativ mai mari pentru soldaţii angajaţi pe front, a anunţat vineri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează AFP.
Volodimir Zelenski doreşte, în special, o „consolidare a sistemului de contracte în cadrul forţelor de apărare”, astfel încât „să fie garantate condiţii de durată a serviciului clar definite” şi mai vrea ca, începând încă din acest an, să devină posibilă „o demobilizare în etape pentru cei care au fost mobilizaţi de mai mult timp”.
El nu a dat mai multe detalii despre această măsură, foarte aşteptată, în condiţiile în care legislaţia actuală permite demobilizarea doar după ridicarea legii marţiale, în vigoare de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022.
Preşedintele ucrainean doreşte, de asemenea, o creştere semnificativă a salariilor: „nivelul minim ar trebui să fie de cel puţin 30.000 de hrivne (aproximativ 580 de euro) pentru posturile necombative”, faţă de 20.000 de hrivne (390 de euro) în prezent, potrivit datelor Ministerului Apărării.
„Pentru posturile de luptă, ar trebui să fie de câteva ori mai mare”, a precizat el, menţionând plăţi lunare „cuprinse între 250.000 şi 400.000 de hrivne” în infanterie (între 4.850 şi 7.770 de euro).
În prezent, un soldat care luptă pe front timp de o lună primeşte o plată suplimentară de 170.000 de hrivne (3.300 de euro).
Detaliile acestei reforme trebuie finalizate în mai, „iar primele rezultate trebuie să apară în iunie”, a precizat Volodimir Zelenski.
După mai bine de patru ani de război care a făcut sute de mii de morţi, forţele ucrainene caută noi căi de recrutare.
În prezent, aproape toţi noii recruţi sunt mobilizaţi, un subiect extrem de sensibil în ţară, mulţi ucraineni considerând sistemul, presărat de scandaluri, nedrept, corupt şi ineficient. Autorităţile au încercat mai multe măsuri pentru a încuraja noi recruţi să semneze contracte, de exemplu un contract însoţit de stimulente financiare destinat tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani şi deschiderea de birouri de recrutare pentru ucrainenii din străinătate, care nu au avut însă efectul scontat.
