Kremlinul a sporit dramatic securitatea personală în jurul preşedintelui Vladimir Putin, instalând sisteme de supraveghere în locuinţele membrilor apropiaţi ai staff-ului său, ca parte a unor noi măsuri determinate de o serie de asasinate asupra unor personalităţi militare ruse de rang înalt, dar şi de temerile privind o lovitură de stat care ar fi pusă la cale chiar de Serghei Şoigu, cândva un aliat apropiat al său, potrivit unui raport al unei agenţii europene de informaţii obţinut de CNN.
Bucătarii, gărzile de corp şi fotografii care lucrează cu preşedintele au, de asemenea, interdicţie de a călători cu mijloacele de transport în comun, se arată în raport.
Vizitatorii liderului de la Kremlin trebuie să fie verificaţi de două ori, iar cei care lucrează în apropierea sa pot folosi doar telefoane fără acces la internet, potrivit sursei.
Unele dintre aceste măsuri au fost puse în aplicare în ultimele luni, în urma asasinării unui general de rang înalt, în decembrie, care a stârnit o dispută în rândurile conducerii instituţiilor de securitate ruse, afirmă raportul. Toate acestea sugerează o îngrijorare crescândă în cadrul Kremlinului, pe măsură ce acesta se confruntă cu probleme tot mai mari atât pe plan intern, cât şi extern, inclusiv dificultăţi economice, semne tot mai evidente de disidenţă şi eşecuri pe câmpul de luptă din Ucraina.
Oficialii ruşi din domeniul securităţii au redus drastic numărul locurilor pe care Putin le vizitează în mod regulat, se arată în raport. El şi familia sa au încetat să mai meargă la reşedinţele lor obişnuite din regiunea Moscovei şi de la Valdai, proprietatea de vară izolată a preşedintelui, situată între Sankt Petersburg şi capitală.
Până acum, Putin nu a vizitat nicio bază militară în acest an, constată raportul, în ciuda vizitelor regulate pe care le făcea în 2025. Pentru a ocoli aceste restricţii, Kremlinul difuzează public imagini preînregistrate cu el, adaugă documentul.
ÎN BUCĂR LA KRASNODAR
De la invazia Ucrainei în 2022, Putin petrece, de asemenea, săptămâni întregi în buncăre modernizate, adesea în Krasnodar, o regiune de coastă de la Marea Neagră, la câteva ore distanţă de Moscova, se arată în raport.
Dosarul, transmis către CNN şi alte instituţii media de o sursă apropiată unei agenţii de informaţii europene, apare într-un moment în care se percepe o criză tot mai profundă în jurul Kremlinului, la patru ani de la începutul războiului său brutal de agresiune.
Pierderile ruseşti, estimate de ţările occidentale la aproximativ 30.000 de morţi şi răniţi în fiecare lună, împreună cu câştigurile teritoriale limitate de pe linia frontului şi atacurile repetate cu drone ale Ucrainei adânc în interiorul Rusiei, au dus costul conflictului la un nivel pe care mulţi îl consideră nesustenabil. Chiar duminică seara, o dronă a lovit un bloc de apartamente înalt într-un cartier de lux din regiunea de centru-vest a Moscovei, potrivit autorităţilor locale şi videoclipurilor de la faţa locului.
Costul economic al războiului este acum palpabil – cu întreruperi ale datelor de telefonie mobilă care afectează în mod regulat marile oraşe, enervând chiar şi burghezia pro-Putin – ceea ce se adaugă la sentimentul că războiul începe să lovească elita urbană, care până acum a fost în mare parte izolată de impactul invaziei.
CEARTĂ ÎNTRE SERVICII ŞI RISCUL UNEI LOVITURI DE STAT
Raportul oferă detalii rare despre îngrijorările Moscovei cu privire la deteriorarea securităţii interne. De asemenea, acesta prezintă detalii potenţial jenante despre o dispută în cadrul comandamentului militar şi de securitate rus cu privire la cine este responsabil pentru protecţia înalţilor oficiali – ceea ce, potrivit raportului, a determinat revizuirea protocoalelor lui Putin şi extinderea unui nivel mai ridicat de securitate personală la încă 10 comandanţi de rang înalt.
Raportul menţionează că, de la începutul lunii martie 2026, “Kremlinul şi Vladimir Putin însuşi sunt preocupaţi de potenţiale scurgeri de informaţii sensibile, precum şi de riscul unui complot sau al unei tentative de lovitură de stat care să-l vizeze pe preşedintele rus. El este deosebit de precaut în ceea ce priveşte utilizarea dronelor pentru o posibilă tentativă de asasinat din partea membrilor elitei politice ruse”.
Dar cea mai frapantă concluzie îl priveşte pe fostul confident al lui Putin, Serghei Şoigu, notează CNN. Fostul ministru al apărării, pus pe tuşă, care ocupă în prezent funcţia de secretar al Consiliului de Securitate, “este asociat cu riscul unei lovituri de stat, întrucât păstrează o influenţă semnificativă în cadrul înaltului comandament militar”, se arată în raport.
Raportul adaugă că arestarea fostului adjunct şi colaborator apropiat al lui Şoigu, Ruslan Ţalikov, pe 5 martie, este considerată “o încălcare a acordurilor tacite de protecţie dintre elite, slăbindu-l pe Şoigu şi crescând probabilitatea ca el însuşi să devină ţinta unei anchete judiciare”.
Comisia de anchetă a Rusiei a declarat într-un comunicat, în martie, că Ţalikov a fost arestat sub acuzaţii legate de delapidare, spălare de bani şi mită. Informaţiile despre corupţia în rândul elitei militare sunt frecvente, dar s-au înmulţit de la începutul invadării Ucrainei.
Raportul nu oferă dovezi care să susţină acuzaţiile împotriva lui Şoigu, care era considerat anterior foarte apropiat de Putin, iar o încercare de a-l înlătura pe preşedintele rus ar marca o schimbare radicală de loialitate.
Având în vedere că publicarea raportului ar putea avea ca scop destabilizarea Kremlinului, este de remarcat faptul că serviciul european de informaţii ar avertiza, în acelaşi timp, Kremlinul cu privire la o posibilă lovitură de stat, notează CNN.
Putin a supravieţuit unei tentative anterioare de lovitură de stat în iunie 2023, când şeful mercenarilor, Evgheni Prigojin, a condus un marş eşuat către Moscova contestând chiar vârful ierarhiei din apărare.
DISPUTE INTERNE ÎN ELITA MOSCOVITĂ?
Disputele interne din elita moscovită fac adesea obiectul unor speculaţii intense, dar sunt rareori expuse. Şi, pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, iar sprijinul SUA pentru Kiev se diminuează, agenţiile de informaţii europene au motive întemeiate să sugereze tensiuni şi paranoia crescânde în Kremlin.
Natura acestor informaţii face ca unele detalii să fie greu de verificat, precizează CNN care menţionează că a contactat Kremlinul pentru a obţine un comentariu.
Unele dintre măsurile de securitate detaliate în jurul lui Putin au fost relatate anterior sau erau presupuse pe scară largă a fi reale, inclusiv percheziţiile corporale intense, evitarea smartphone-urilor de către Kremlin şi restricţionarea mişcărilor preşedintelui. Putin este încă văzut în mod regulat în public, întâlnindu-se săptămâna trecută cu liderul cecen Ramzan Kadîrov şi cu ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi.
Putin a început să se izoleze în timpul pandemiei de Covid-19, stând adesea la capătul unei mese lungi, departe de oaspeţii săi de rang înalt, până când a ordonat invazia din februarie 2022.
Rapoartele sugerează că el foloseşte aceeaşi configuraţie de birou în mai multe locaţii de unde se adresează cabinetului său prin videoconferinţă.
Detaliile noilor măsuri de securitate vin la câteva zile după ce Moscova a anunţat schimbări semnificative la parada din Piaţa Roşie de 9 mai, organizată pentru a marca victoria asupra Germaniei naziste. Evenimentul din acest an – al cincilea de la invadarea pe scară largă a Ucrainei – va avea loc fără armament greu, precum blindate şi rachete.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a indicat că ameninţarea şi succesul recent al atacurilor ucrainene cu rază lungă de acţiune au fost una dintre motivaţii.
“Pe fondul acestei ameninţări teroriste”, a spus el, “desigur, se iau toate măsurile pentru a minimiza pericolul”.
Paradele anterioare au fost o demonstraţie a puterii militare a Kremlinului, dar au fost reduse de la începutul invaziei Ucrainei, invocându-se motive operaţionale şi de securitate.
CITEȘTE ȘI Rusia va marca aniversarea războiului cu o paradă, dar fără echipament
UN ASASINAT ŞI O ŞEDINŢĂ APRINSĂ LA KREMLIN
Raportul serviciilor de informaţii sugerează că o discuţie aprinsă între înalţii oficiali la o şedinţă de la Kremlin de la sfârşitul anului trecut, la care a luat parte şi Putin, a declanşat parţial noile măsuri. După asasinarea generalului-locotenent Fanil Sarvarov la Moscova, pe 22 decembrie 2025, probabil de către agenţi ucraineni, Putin a convocat personalul cheie de securitate trei zile mai târziu.
În timpul şedinţei, şeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, l-a criticat pe şeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Aleksandr Bortnikov, pentru că nu a reuşit să-i protejeze ofiţerii, iar acesta, la rândul său, s-a plâns de lipsa resurselor şi a personalului necesar pentru a-şi îndeplini sarcinile, se arată în raport. “Subliniind teama şi demoralizarea pe care acest lucru le-a provocat în rândul personalului (militar), Valeri Gherasimov şi-a criticat puternic omologii din serviciile speciale pentru lipsa lor de prevedere”, se menţionează în raport.
Raportul serviciilor de informaţii mai precizează: “La finalul acestei reuniuni tensionate, Vladimir Putin a făcut apel la calm, propunând un format alternativ de lucru şi instruind participanţii să prezinte soluţii concrete la această problemă în termen de o săptămână”.
Această soluţie rapidă a implicat extinderea de către Putin a sferei de competenţă a propriului Serviciu Federal de Protecţie (FSO) – care la acel moment îl proteja doar pe Gherasimov în cadrul comandamentului militar – pentru a asigura securitatea a încă 10 comandanţi de rang înalt.
Raportul susţine că întărirea măsurilor de securitate în cazul lui Putin personal a venit după această extindere a competenţelor FSO.
Este rar ca agenţiile de informaţii occidentale să divulge relatări detaliate ale deliberărilor secrete ale actorilor ostili, obţinute probabil din surse umane sau electronice, ambele riscând să fie compromise dacă sunt expuse. Cu toate acestea, publicarea sa poate reflecta o încercare a oficialilor europeni de a se agăţa de o speranţă pe care unii au susţinut-o de mult timp ca fiind singura lor strategie de a învinge Rusia în Ucraina – aceea de a aştepta prăbuşirea internă a regimului, conchide CNN.
