Fostul premier francez Elisabeth Borne a anunţat miercuri că se retrage din conducerea partidului Renaissance, al cărui membru va rămâne totuşi, declarându-se „în dezacord” cu linia promovată de secretarul general Gabriel Attal, şi el un fost prim-ministru al preşedintelui Emmanuel Macron, considerat unul dintre pretendenţii la candidatura pentru şefia statului în alegerile prezidenţiale de anul viitor.
„Sunt în dezacord cu linia actuală”, a afirmat Elisabeth Borne la France Inter, regretând că aceasta „nu este neapărat dezbătută” la nivel intern.
„Am decis să demisionez din Consiliul Naţional al Renaissance, să mă retrag din biroul executiv şi să mă dedic structurii pe care am creat-o, +Bâtissons ensemble+”, care are intenţia de a „coaliza dincolo de partide”, a declarat ea, citată de AFP.
Elisabeth Borne, care joi publică „Réveillons-nous!”, o carte-manifest, de poziţionare politică, a afirmat că va rămâne totuşi „simplă membră” a partidului Renaissance. „Sunt ataşată de membri şi de valorile pe care le-am promovat în 2017, dar nu doresc să particip la forurile de conducere”, a explicat ea.
Anunţul ei vine în contextul în care Gabriel Attal se mobilizează în perspectiva alegerilor prezidenţiale, multiplicându-şi deplasările pentru a încerca să-l detroneze pe Édouard Philippe din poziţia de favorit al blocului central în cursa pentru Élysée.
În august 2024, Elisabeth Borne îşi anunţase candidatura la conducerea partidului Renaissance, moştenitor al partidului En Marche! fondat de actualul preşedinte Emmanuel Macron în 2016. Patru luni mai târziu, ea a renunţat să-şi depună propria listă, în schimbul unui acord cu Gabriel Attal care îi asigura preşedinţia Consiliului Naţional, reprezentând un fel de parlament al partidului.
Însă fosta prim-ministră, care îl primise pe Gabriel Attal pe treptele Matignonului în ianuarie 2024, predându-i ştafeta la conducerea guvernului francez, nu a părut niciodată să adere la demersul efemerului său succesor, care a preluat conducerea partidului fără acordul Palatului Elysée şi conduce, de asemenea, grupul macronist din Adunarea Naţională.
„Renaissance nu este un partid, ci agenţia de comunicare a lui Gabriel Attal”, a declarat ea pentru La Tribune Dimanche.
Întrebată miercuri despre punctele sale de divergenţă faţă de linia Renaissance, Borne a menţionat „respectarea dreptului internaţional”, a Consiliului Constituţional şi a Constituţiei.
Ea îşi manifestase deja scepticismul, ba chiar opoziţia faţă de anumite măsuri de fond anunţate de partid, precum interzicerea vălului pentru minorele sub 15 ani.
Deputata din Calvados a lipsit de la discursul de încheiere a mitingului lui Gabriel Attal de la Arras din septembrie 2025, la fel ca o serie de personalităţi ale partidului, nemulţumite de distanţarea acestuia faţă de Emmanuel Macron.
Ea nu a fost prezentă nici luni seara la şedinţa biroului executiv care a examinat propunerile în legătură cu desemnarea candidatului partidului la alegerile prezidenţiale. Acestea – desemnarea secretarului general sau alegeri primare interne – trebuie să fie decise pe 12 mai în cadrul unui Consiliu naţional, for pe care ea îl prezida.
„Ar fi putut folosi Consiliul naţional pentru a pune oamenii la treabă şi pentru a veni să-l provoace pe Gabriel cu propuneri de fond, dar nu a făcut-o niciodată”, subliniază o sursă apropiată secretarului general al partidului.
Elisabeth Borne s-a lansat miercuri şi într-o „critică a metodei” lui Emmanuel Macron. Potrivit acesteia, „intuiţiile” pe care le-a avut la prima sa alegere, în 2017, au fost bune, dar astăzi trebuie „să procedăm altfel”.
Referindu-se la viziunea sa asupra rolului preşedintelui Republicii, ea a afirmat că se opune unei „puteri solitare şi oarecum verticale”.
De asemenea, potrivit ei, trebuie revizuită procedura de dizolvare a Adunării Naţionale. Ea a estimat, într-un interviu acordat revistei Paris Match, că „această decizie este prea importantă pentru a depinde doar de intuiţia unui preşedinte după două telefoane”.
Fostul prim-ministru, cândva apropiată de socialişti şi prima femeie care a condus un guvern în Franţa, pledează, de asemenea, în cartea sa, pentru revenirea la un mandat prezidenţial de şapte ani, fără a putea fi reînnoit, în locul mandatului actual de cinci ani. Ea ar dori, de asemenea, ca Consiliul de Miniştri să fie prezidat de prim-ministru, şi nu de şeful statului.
În ceea ce priveşte propriile ambiţii pentru alegerile prezidenţiale din 2027, Elisabeth Borne a răspuns că „acesta nu este deloc sensul demersului (ei)” şi că doreşte să se concentreze pe propuneri.
