Preşedintele francez Emmanuel Macron a jucat fotbal împreună cu omologii săi kenyan William Ruto şi senegalez Bassirou Diomaye Faye, în marja summitului Africa Forward, la Nairobi, relatează AFP.
Sesiunea “Africa Forward: Sport for Sustainable Development” le-a oferit unor tineri participanţi ocazia de a juca fotbal direct cu liderii lor.
Emmanuel Macron échange quelques passes de football au sommet Africa Forward avec le président sénégalais Bassirou Diomaye Faye, son homologue kényan William Ruto et l’ex-entraîneur français Claude Le Roy #BFM2 pic.twitter.com/uiM2UJ9sl0
— BFM (@BFMTV) May 11, 2026
Summitul Africa Forward, organizat pentru prima oară într-o ţară africană anglofonă, a început cu o zi consacrată tineretului, sportului, culturii şi afacerilor.
Hawa Maprezo kumbe wanajua ball!
President Ruto (Kenya), President Macron (France) and President Bassirou Diomaye Faye (Senegal) showcase their football skills at the University of Nairobi sports court. pic.twitter.com/n8b6EMaYnR
— TV 47 Digital (@tv47digital) May 11, 2026
Marţi se desfăşoară o sesiune interguvernamentală.
Evenimentul reuneşte mai mulţi lideri africani şi francezi, actori economici şi organizaţii internaţionale, în vederea abordării cooperării economice, securităţii şi priorităţilor dezvoltării.
INVESTIŢII ÎN AFRICA DE 23 DE MILIARDE DE EURO
Emmanuel Macron şi omologul său kenyan William Ruto au subliniat că Africa are mai degrabă “nevoie de investiţii” decât de ajutor public.
Ei au anunţat un plan de investiţii în Africa în valoare de 23 de miliarde de euro.
Potrivit Palatului Élysée, aceste 23 de miliarde de euro constau în investiţii franceze – publice şi private – în valoare de 14 miliarde de euro, iar restul de nouă miliarde de euro sunt investiţii africane.
Principalele sectoare ţintite sunt tranziţia energetică (4,3 miliarde de euro), domeniul digital şi inteligenţa artificială (3,76 miliarde), economia albastră (3,3 miliarde), agricultura (un miliard) şi sănătatea (942 de milioane de euro).
Emmanuel Macron, care vrea să promoveze o nouă relaţie cu continentul african, după ani de eşecuri în mai multe foste colonii franceze, a criticat vechile summituri francezo-africane la care liderii francezi veneau să le spună africanilor “iată ce este bun pentru voi, vă vom ajuta”.
“Nu mai este deloc lucrul de care Africa are nevoie şi pe care vrea să-l audă”, a dat asigurări preşedintele francez.
William Ruto l-a susţinut şi a declarat că Africa “nu mai este în căutare de ajutor şi împrumuturi”, ci de investiţii în educaţie şi infrastructuri, în vederea unei valorificări a Revoluţiei Tehnologice a inteligenţei artificiale (AI).
Iar “asta pică bine, pentru că nici noi nu mai avem deloc mijloacele, dacă suntem lucizi”, a declarat ironic preşedintele francez, în râsete, într-un amfiteatru al Universităţii din Nairobi, referindu-se la ajutorul public în vederea dezvoltării, atât în Franţa, cât şi în alte ţări din Occident, care se confruntă cu dificultăţi bugetare.
“Africa este pe cale să reuşească” dacă “are nevoie de investiţii pentru a fi mai suverană”, a continuat el.
Emmanuel Macron şi-a încheiat prima zi a summitului anunţând “investiţii în Africa 23 de miliarde de euro” şi estimând că acestea vor crea “peste 250.000 de locuri de muncă directe în Franţa şi în Africa”.
El a subliniat că destinele Europei şi Africii sunt legate.
“Dacă voi eşuaţi, nu avem nicio şansă (…). Tinerii voştri vor pleca (din ţările voastre) şi vom avea multe tensiuni migratorii”, a avertizat el.
Împotriva unor critici ale fostelor puteri coloniale, Macron a dat asigurări, într-un interviu publicat de The Africa Report şi Jeune Afrique, că “paradoxul” este că “europenii nu sunt predatorii acestui secol”.
“Europa apără ordinea internaţională, multilateralismul eficient, statul de drept, comerţul liber şi deschis”, în timp ce Statele Unite şi China “se află într-o logică a confruntării comerciale” şi nu respectă regulile.
ULTIMUL TURNEU AFRICAN
William Ruto l-a “felicitat” pe omologul său francez pentru această “recalibrare a relaţiei între Franţa şi Africa”.
“El este singura persoană din G7 care vorbeşte limba africanilor”, a apreciat preşedintele kenyan.
Cei doi lideri urmează să se reîntâlnească la un summit G7 prevăzut la jumătatea lui iunie, la Evian, în Franţa, pentru a face progrese în proiectul lor comun de reformare a arhitecturii financiare internaţionale pentru ca aceasta să favorizeze investiţiile private în Africa.
Emmanuel Macron este nevoit să răspundă cu regularitate unor critici cu privire la eşecurile Franţei în mai multe foste colonii africane, după “divorţul” cu cele trei ţări din Sahel – Mali, Burkina Faso şi Niger -, în urma unei serii de puciuri din perioada 2020-2023.
“Franţa, de 25 de ani, este busculată în Africa”, a subliniat preşedintele francez, pentru a pune accentul asupra moştenirii politicilor trecutului în creşterea sentimentului antifrancez.
“Acest lucru este normal şi este foarte bine!”, a exclamat el.
El s-a afişat de asemenea cu preşedintele senegalez Bassirou Diomaye Faye, în pofida unor tensiuni trecute, şi a anunţat că urmează să efectueze în toamnă vizite în Senegal şi Coasta de Fildeş, probabil ultimul său turneu în Africa înainte să-şi încheie mandatul, anul viitor.
Potrivit unui sondaj Ipsos, comandat de diplomaţia franceză, 74% dintre persoanele intervievate în nouă ţări africane declară că au o imagine bună despre Franţa, o cifră care atinge 78% în rândul tinerilor.
Din eşantion au făcut parte ţări ca Africa de Sud, Coasta de Fildeş, Madagascar, Maroc şi Senegal, însă nu şi ţările din Sahel şi nici Algeria.
