Inteligenţa artificială începe să redefinească infrastructurile de apă şi energie, afirmă Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România, care explică faptul că, la nivel de grup, AI-ul a trecut de faza de experiment şi produce deja rezultate măsurabile, în anumite aplicaţii, reducând costurile energetice cu până la 10%, pierderile de apă cu circa 15% şi consumul de apă cu până la 20%. În acest context, Mihailovici afirmă că pierderile din reţele, consumurile neoptimizate sau intervenţiile reactive generează costuri semnificative, dar greu de cuantificat imediat, iar în lipsa unor instrumente inteligente, aceste costuri se acumulează în timp şi devin, treptat, o presiune economică majoră, concluzia sa fiind că ”ineficienţa urbană va deveni cel mai mare cost economic invizibil”. CEO-ul Veolia România notează însă, că ”AI-ul nu înlocuieşte oamenii, ci le schimbă rolul şi le ridică nivelul de responsabilitate”.
CEO-ul Veolia România afirmă că inteligenţa artificială începe să redefinească infrastructurile de apă şi energie prin rezultate operaţionale concrete.
”Vedem deja acest lucru în teren: de exemplu, în Franţa, sisteme de mentenanţă predictivă bazate pe AI monitorizează în timp real echipamentele din staţiile de epurare şi detectează deviaţii înainte ca acestea să devină probleme critice. Este un semnal clar că AI-ul nu înlocuieşte infrastructura existentă, ci o face mai inteligentă, mai anticipativă şi mai eficientă”, notează Mădălin Mihailovici.
El subliniază, însă, că această logică se extinde dincolo de mentenanţă dând ca exemplu cele 60 de centre digitale Veolia de tip Hubgrade care folosesc AI pentru a monitoriza în timp real infrastructuri de apă şi energie, optimizând consumurile şi anticipând intervenţiile, inclusiv în România.
În acelaşi timp, în reţelele de apă, AI-ul permite detectarea pierderilor şi gestionarea mai eficientă a presiunii şi consumului, iar în energie contribuie direct la optimizarea sistemelor şi la reducerea amprentei de carbon, declară reprezentantul Veolia România.
”La nivel de Grup, AI-ul a trecut de faza de experiment şi produce deja rezultate măsurabile: în anumite aplicaţii, reduce costurile energetice cu până la 10%, pierderile de apă cu circa 15% şi consumul de apă cu până la 20%”, subliniază Mihailovici, remarcând că acesta este contextul în care se conturează şi una dintre cele mai mari provocări ale oraşelor moderne, ”ineficienţa invizibilă”.
El argumentează că pierderile din reţele, consumurile neoptimizate sau intervenţiile reactive generează costuri semnificative, dar greu de cuantificat imediat, şi că, în lipsa unor instrumente inteligente, aceste costuri se acumulează în timp şi devin, treptat, o presiune economică majoră.
”Ineficienţa urbană va deveni cel mai mare cost economic invizibil”, avertizează CEO-ul Veolia România.
În opinia sa, adevărata miză, mai ales în Europa, nu este viteza de adopţie, ci calitatea integrării.
”Experţii din energie şi utilităţi spun tot mai clar că AI-ul este o „tehnologie dublă”: pe de o parte, optimizează reţelele, pe de altă parte pune presiune pe ele. Creşterea accelerată a centrelor de date necesare AI duce la o cerere suplimentară de energie şi apă, care devine deja o problemă de infrastructură şi sustenabilitate”, explică Mădălin Mihailovici.
El adaugă că, în aceste condiţii, nu mai vorbim doar despre cum folosim AI în apă şi energie, ci şi despre cum infrastructura de apă şi energie poate susţine AI-ul în sine. ”Din acest motiv, se vorbeşte tot mai mult despre o „revoluţie în ambele sensuri. Modul în care Europa reglementează, standardizează şi integrează AI-ul va decide dacă această tehnologie devine un accelerator de rezilienţă sau o sursă de stres sistemic”, afirmă reprezentantul Veolia România.
Mihailovici consideră că, în ceea ce priveşte utilităţile, AI trebuie privit ”prin trei lentile clare”: eficienţa operaţională, rezilienţa, responsabilitatea.
În ceea ce priveşte eficienţa operaţională, AI-ul trebuie să reducă pierderile, să optimizeze consumul şi să crească fiabilitatea infrastructurii.
”Vorbim deja despre rezultate concrete, de la detectarea anomaliilor până la optimizarea reţelelor energetice şi integrarea regenerabilelor”, remarcă CEO-ul Veolia.
În materie de rezilienţă, AI-ul trebuie să contribuie la stabilitate, nu să creeze vulnerabilităţi suplimentare, într-un context în care reţelele europene sunt deja sub presiune, inclusiv din cauza cererii generate de digitalizare.
Responsabilitatea implică faptul că discuţia despre „AI verde” nu mai este opţională, iar” sustenabilitatea trebuie integrată încă din faza de design, având în vedere că inteligenţa artificială are un cost real, energetic şi chiar hidric”.
Mădălin Mihailovici se referă şi la resursa umană, pe care o descrie ca fiind ”un element fără de care această transformare nu poate funcţiona”.
”AI-ul nu înlocuieşte oamenii, ci le schimbă rolul şi le ridică nivelul de responsabilitate. Cu cât sistemele devin mai sofisticate, cu atât avem nevoie de specialişti mai bine pregătiţi, capabili să înţeleagă datele, să interpreteze rezultatele şi să ia decizii informate. În acest context, specializarea şi investiţiile în competenţe devin nu doar importante, ci strategice”, remarcă CEO-ul Veolia România..
El precizează că, în Europa, această abordare – eficienţă, rezilienţă şi responsabilitate – este deja integrată într-o filozofie clară: inovaţie, dar cu reguli; digitalizare, dar cu transparenţă; performanţă, fără a compromite securitatea şi interesul public.
”Pentru companiile din apă şi energie, concluzia este simplă: AI-ul nu este doar o tehnologie de eficientizare, ci un nou strat de infrastructură critică. Iar infrastructura critică nu se construieşte doar rapid, ci responsabil, interoperabil şi cu o viziune pe termen lung, în care tehnologia şi competenţele umane evoluează împreună. În final, diferenţa dintre lideri şi restul pieţei va fi dată de capacitatea de a transforma AI-ul dintr-un instrument tehnologic într-un avantaj sistemic: mai puţine pierderi, mai multă predictibilitate, mai multă rezilienţă şi, în ultimă instanţă, servicii mai bune pentru comunităţi”, conchide Mădălin Mihailovici.
