Canicula, precum și lipsa apei din sol și a ploilor a afectat culturile de porumb din județul Maramureș în această vară, a declarat luni, pentru AGERPRES, fermierul Vasile Sarca din satul Colțirea, prezent la Ziua Porumbului, eveniment care a reunit peste 100 de fermieri din județele Maramureș, Sălaj și Satu Mare.
‘Vara a fost cumplită pentru agricultură, în general, dar pentru cultivatorii de porumb și legumicultură, lipsa ploilor și lipsa apei din sol a fost cea mai mare problemă. Terenurile cultivate cu porumb în zona de deal au fost cele mai afectate, iar cultura din zona de șes cu sol variat a supraviețuit și lipsei îndelungate a ploilor. Totuși, a existat pe durata verii o fereastră de timp cu câteva zile de ploaie care a prins bine culturilor. Dacă n-am fi avut cele câteva zile de ploaie, mai mult ca sigur că am fi pierdut o mare parte din cultură. Fermierii sunt îngrijorați că de la un an la altul, verile s-au schimbat și perioadele cu zile fără ploaie și cu temperaturi caniculare sunt tot mai întinse’, a spus Vasile Sarca.
Fermierul a mai precizat că evoluția porumbului din zona de câmpie e pozitivă și se așteaptă recolte bune.
Foto: (c) Leontin Cupar / AGERPRES
‘La felul cum arată lanurile de porumb, putem spune că ne așteptăm la recolte bunișoare, Am putea avea toamna aceasta o medie de cel puțin 5.000 de kg/hectar, dar abia spre sfârșitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie când vom începe strânsul vom vedea dacă estimarea noastră o să fie potrivită. O să avem porumb furajer, dar și porumb destinat consumului clasic’, a mai precizat Vasile Sarca.
Reprezentantul unei companii franceze furnizoare de material semincer în România, operator care activează în mai multe țări din sud-estul Europei, Patrick Lafon, a declarat, pentru AGERPRES, că fermierii din țara noastră sunt ambițioși și încearcă să facă față noilor provocări climatice.
‘Cultivatorii de porumb din România fac eforturi uriașe, indiferent de suprafețele cultivate, să mențină cultura porumbului în picioare, alături de alte țări europene. România rămâne un important producător de porumb pe arii întinse situate în diverse regiuni, iar terenurile propice sunt folosite cu randament sporit. Deocamdată, majoritatea fermierilor cultivă porumb pentru toate categoriile de folosință, dar pe viitor ar fi bine ca fermierii să se așeze mai solid pe tipul de cultură care doresc să-l semene. Mulți fermieri încearcă să folosească terenurile aplicând un mix de culturi cerealiere pe lângă porumb, îndeosebi cei care dețin și ferme de animale. Important e că terenul este utilizat, semănat, culturile sunt rotite, dar pe viitor va fi nevoie de o așezare pe tipul de cultură aplicată’, a spus Patrick Lafon.
Foto: (c) Leontin Cupar / AGERPRES
De asemenea, directorul Agrocentrum Maramureș, Mirela Vereș, organizatorul principal al evenimentului de la Colțirea, care s-a ținut la marginea unui lot de teren cultivat cu porumb, a declarat, pentru AGERPRES, că fermierii căută soiuri de porumb care s-ar putea adapta noilor condiții climatice.
‘Schimbarea climei este evidentă și nimeni nu mai poate contesta că acest fenomen nu se întâmplă. Vara acesta am avut temperaturi aproape două luni de zile continuu în care maximele au fost între 34 și 39 de grade Celsius în aer, însă la nivelul solului temperatura resimțită a depășit 40 de grade Celsius. În aceste condiții, să faci agricultură, pe lângă lipsa apei din sol, totul devine complicat. Cultivatorii de porumb analizează cu producătorii și furnizorii de semințe acele soiuri care se pot adapta ușor actualei situații climatice. Nu suntem în cel mai bun moment, dar pentru a face față va trebui să ne adaptăm’, a spus Mireala Vereș.
Evenimentul Ziua Porumbului a fost organizat cu sprijinul asociațiilor de fermieri, Direcției pentru Agricultură Județeană Maramureș, Agrocentrum Maramureș și reprezentanții unor companii furnizoare de semințe din România.
Conform datelor Direcției pentru Agricultură Județeană Maramureș, anul acesta au fost cultivate cu porumb aproape 20.000 de hectare, atât în zonele de șes cât și de deal ale județului. În proporție de 70%, porumbul cultivat este folosit în hrănirea animalelor, iar restul de circa 30% ajunge la procesatorii din panificație.
