Culturile de peri, meri, cireși și caiși au fost sever afectate de temperaturile scăzute înregistrate în ultimele zile din luna aprilie, iar o parte din recoltă ar putea fi compromisă, a declarat vineri, pentru AGERPRES, vicepreședintele Asociației Pomicultorilor Maramureș, Dorin Marchiș.
‘Primăvara a debutat și anul acesta foarte ciudat cu temperaturi ușor ridicate, ca apoi să revină temperaturile scăzute, îndeosebi dimineața pentru o lungă perioadă de timp. Partea și mai neplăcută a fost că temperaturile sub minus zero grade Celsius au persistat zile de-a rândul, iar pomii fructiferi înfloriți, îndeosebi cireșii, caișii, perii, dar și merii înfloriți abundent au fost prinși, iar recolta sau o parte a recoltei din acest an a fost din nou afectată. Ne așteptam la o asemenea întoarcere (temperaturi joase, îngheț la sol – n.r.) după experiența de anul trecut, însă și mai ciudat a fost faptul că aceste temperaturi scăzute s-au manifestat spre sfârșitul lunii aprilie. Există zone din Maramureș unde culturile pomicole n-au fost afectate, dar acestea sunt puține ca număr (livezi – n.r.) și cred că anul acesta pe piața locală vom avea puține fructe spre vânzare din recolta autohtonă’, a spus Dorin Marchiș.
Conform acestuia, livezile pomicole din zona de deal au fost cele mai afectate de îngheț.
‘Livezile pomicole situate în zonele de deal au fost cele mai expuse frigului puternic, pe când cele situate la câmpie, înconjurate de pâlcuri de vegetație naturală la mare distanță, au fost ușor ferite. Fermierii care au aprins focuri (din cauciucuri uzate și crengi uscate) la marginea livezilor pentru a face fum și a îndepărta fenomenul de îngheț au mai reușit să salveze din recoltă. Majoritatea livezilor din județ sunt așezate în zonele de deal și șes pentru că terenul este potrivit acestor culturi’, a mai precizat Marchiș.
El a mai punctat că, anual, proprietarii livezilor de pomi fructiferi fac eforturi însemnate pentru pregătirea acestora.
‘În fiecare primăvară, livezile sunt curățate exemplar, pomii toaletați și îngrijiți, pământul săpat și afânat, iar cei cu posibilități încearcă să pună la rădăcina pomilor gunoi de grajd. Mare parte din aceste lucrări se fac mecanizat, însă toaletarea pomilor se execută manual și poate fi o activitate ce se întinde pe durata a câteva săptămâni, asta și în funcție de mărimea livezii’, a mai adăugat Dorin Marchiș.
Potrivit acestuia, suprafețele cultivate cu pomi fructiferi sunt creștere, odată cu achiziționarea unor terenuri agricole, îndeosebi toamna, când încep plantările.
‘Anual, suprafețele cultivate cresc cu câteva hectare, livezile de măr, păr, prun, cireș se extind, iar pe lângă aceste soiuri locale au apărut plantațiile de kaki, kiwi, smochin, aronia și chiar lămâi adaptat zonei noastre. Fermierii individuali, îndeosebi cei care dețin suprafețe de teren mai mici, încearcă aceste soiuri exotice, dar adaptate la clima și solul nostru. Mai există o categorie: fermieri pasionați care dețin solarii de mare suprafață și resurse directe de apă. Aceștia plantează în solarii pomi exotici până ajung la maturitate, ca apoi să-i mute în aer liber. Această categorie de fermieri e mai redusă, însă e vorba de oameni pasionați care fac eforturi uriașe pentru întreține asemenea pomi sau arbuști roditori și a avea recolte sănătoase’, a mai spus Dorin Marchiș.
Recolta de fructe din județul Maramureș este valorificată pe piața locală, în târgurile organizate de diferite asociații ale producătorilor sau în magazinele de legume-fructe.
