Marjane Satrapi, autoarea franco-iraniană a filmului animat ‘Persepolis’ – o poveste autobiografică a copilăriei sale petrecute în Iranul condus de mollahi, care i-a adus consacrarea internațională -, a murit la Paris la vârsta de 56 de ani, informează AFP.
‘Marjane Satrapi a murit de tristețe la puțin mai mult de un an după decesul lui Mattias Ripa, soțul ei și totodată dragostea vieții sale’, a anunțat anturajul artistei într-un comunicat transmis joi către AFP.
Exilată în Franța din 1994 și naturalizată în 2006, Marjane Satrapi a impresionat publicul cu saga ei autobiografică de benzi desenate ‘Persepolis’ (editura Association), în care și-a povestit copilăria petrecută în Iranul aflat sub jugul mollahilor, represiunea suferită de poporul iranian și dureroasa ei plecare spre Europa.
Cu un stil grafic simplu, susținut de planșe alb-negru, Marjane Satrapi a descris complexitatea profundă a societății iraniene și șocul personal și politic provocat de venirea la putere a ayatollahului Khomeini în 1979.
‘Această imagine a femeii îmbrăcate ca un corb și a bărbatului bărbos integrist, adică ceea ce ați putut vedea la televizor, este tot ceea ce era permis de către guvern pentru a fi văzut. Însă Iranul este o dictatură, iar o dictatură nu arată totul’, a declarat ea în 2003, regretând totodată ‘clișeele’ care abundă în legătură cu țara ei natală.
Premiat în 2001 la celebrul Festival de Benzi Desenate de la Angouleme, primul volum din ‘Persepolis’ a fost urmat de alte trei și ecranizat apoi pentru marile ecrane de Marjane Satrapi în 2007, alături de Vincent Paronnaud în calitate de coregizor. Filmul animat ‘Persepolis’ a câștigat Premiul Juriului la Festivalul de la Cannes din 2007. A fost nominalizat și la premiul Oscar la categoria ‘cel mai bun lungmetraj animat’ în 2008.
‘Deși acest film este universal, eu țin să îl dedic tuturor iranienilor’, a declarat atunci Marjane Satrapi, care denunța cu regularitate acțiunile represive ale Republicii Islamice Iran.
‘Marjane a fost o artistă extraordinară și o femeie plină de farmec, care întruchipa bucuria creației, precum și tristețea exilului și a amintirilor dureroase. Deplângem moartea ei în această dimineață’, a declarat Thierry Fremaux, delegatul general al Festivalului de Film de la Cannes.
‘Artistă decisivă’
Țara ei natală, în care și-a petrecut copilăria într-o familie de intelectuali, a influențat întreaga creație a acestei absolvente a Școlii Superioare de Arte Decorative din Strasbourg.
Publicat în 2003, albumul de bandă desenată ‘Broderies’ a prezentat un florilegiu de anecdote despre femeile iraniene.
În 2005, un alt album al său cu o intrigă plasată în Iran, ‘Poulet aux Prunes’, a câștigat premiul pentru ‘cel mai bun album de benzi desenate’ la Festivalul de la Angouleme, iar Marjane Satrapi a fost coregizoare a adaptării cinematografice a acestui volum în 2011, într-un film cu o distribuție din care au făcut parte Mathieu Amalric, Edouard Baer și Maria de Medeiros.
Într-un mesaj distribuit pe Instagram, desenatoarea și autoarea franceză Penelope Bagieu a dorit să salute ‘o artistă decisivă’ pentru ea și multe alte artiste femei.
‘Mă gândesc la noi toate, pentru care ea a deschis o ușă, o posibilitate’, a scris autoarea franceză.
Adversară înverșunată a autorităților de la Teheran, Marjane Satrapi a refuzat Legiunea de Onoare din partea statului francez în 2025 pentru a denunța astfel ‘atitudinea ipocrită a Franței față de Iran’, o țară care trecea, pe atunci, printr-un nou val de represiune.
‘De ceva vreme încoace, îmi vine cu adevărat foarte greu să înțeleg politica Franței față de Iran’, a explicat ea pe Instagram, regretând că ‘tinerilor iranieni care iubesc libertatea, disidenților, artiștilor li se refuză vizele’.
‘Refuzul Legiunii de Onoare nu reprezintă în niciun caz o acțiune sau un gând negativ împotriva Franței. Dimpotrivă, eu iubesc profund această țară, care a devenit și a mea’, a precizat ea.
Contul de Instagram al artistei Marjane Satrapi purta urmele durerii provocate de moartea soțului ei în 2025. Împărțit în mai multe fragmente, un mesaj al autoarei proclama: ‘I Lost the love of my life’ (‘Am pierdut iubirea vieții mele’).
