Dr. Melanie Joy, psiholog și doctor în științe, care va fi prezentă în România la acest sfârșit de săptămână pentru mai multe ateliere interactive, susține că tot mai mulți oameni devin conștienți de beneficiile unei alimentații bazate pe produse de origine vegetală, fie că este vorba despre motive etice legate de sănătate sau de protecția mediului.
Absolventă a Universității Harvard, Melanie Joy este autoare a opt cărți și laureată a Premiului Ahimsa al Institutului de Jainologie, care a fost acordat anterior lui Nelson Mandela și Dalai Lama. Este cunoscută pentru contribuția sa la înțelegerea mecanismelor psihologice și sociale care influențează relația oamenilor cu animalele.
În zilele de 14 și 15 noiembrie va fi prezentă la Atelierul C.E.V.A. (Center for Effective Vegan Advocacy), organizat de Asociația de Conștientizare a Industriei Agricole, unde va susține ateliere interactive privind comunicarea eficientă și dezvoltarea unor mișcări sustenabile și incluzive.
Melanie Joy, care este formator internațional și a cărei carte ‘Why We Love Dogs, Eat Pigs, and Wear Cows’ a fost tradusă în 23 de limbi, a evidențiat, într-o declarație acordată AGERPRES, că, în ultimii zece ani, a observat o schimbare importantă în ceea ce privește atitudinea publicului față de consumul de carne.
‘Am devenit vegană când aveam 23 de ani, iar acum am 60 de ani. Când am devenit vegană, se știau foarte puține lucruri despre acest subiect. Mama mea credea că voi muri înainte să împlinesc 30 de ani și își făcea atâtea griji în privința mea. Ea a devenit vegană în urmă cu câțiva ani, din motive legate de sănătate. A existat o schimbare incredibilă, mai ales în ultimii zece ani. Din câte am înțeles în urma numeroaselor conversații și analize, iar datele par să confirme acest lucru, gradul de conștientizare privind efectele nocive ale zootehniei intensive a crescut foarte mult’, a precizat ea.
Joy a adăugat că sistemul intensiv de creștere generează un nivel ridicat de stres și suferință pentru animale. Totodată, la nivel mondial, milioane de animale sunt sacrificate în fiecare zi pentru consumul uman, ceea ce ridică întrebări importante despre bunăstarea animalelor și sustenabilitatea sistemelor intensive de producție.
‘Oamenii au devenit conștienți de legătura dintre zootehnia intensivă și schimbările climatice, de problemele de sănătate publică determinate de poluare. Totodată, consumul de produse de origine animală este asociat cu unele dintre cele mai grave boli din lumea occidentală: obezitatea, diabetul de tip 2, bolile cardiace și anumite forme de cancer. Oamenii au devenit conștienți de beneficiile unei alimentații bazate pe produse de origine vegetală’, a transmis ea.
O altă schimbare observată în ultimii ani este că produsele de origine vegetală au devenit mult mai accesibile. De exemplu, multe cafenele oferă acum și lapte de ovăz, ca alternativă.
‘Când eu am devenit vegană, laptele de soia era singurul lapte vegetal disponibil și părea o combinație de apă cu cretă. Acum lucrurile s-au schimbat’, a remarcat Melanie Joy.
Abordarea ei este una incluzivă, bazată pe ideea ca orice pas în direcția unui stil de viață mai blând cu animalele este important, chiar dacă nu sunt adoptate integral principiile veganismului.
‘Adesea veganii le spun oamenilor: ‘Deveniți vegani! Faceți pasul acesta!’. Eu, în schimb, recomand să le cerem oamenilor să fie cât mai vegani posibil. Pentru că atunci când le spui: ‘Încercați să fiți cât mai vegani posibil’, lucrurile devin mai ușoare pentru ei. Până la urmă, nimeni nu poate fi mai vegan decât îi permite propria situație. Aceasta este recomandarea mea de fiecare dată: încercați să faceți această masă cât mai vegană posibil. Încercați să vă trăiți viața într-un mod cât mai vegan posibil. Fiecare în felul său, în funcție de ce înseamnă acest lucru pentru el’, a indicat Joy.
Melanie Joy, care a mai fost prezentă în țara noastră și în 2019, va reveni în România în preajma începerii Postului Crăciunului.
‘Adesea, oamenii descriu postul ca pe o modalitate de purificare a minții și a sufletului, iar în tradiția ortodoxă mulți spun că unul dintre efecte este dobândirea păcii interioare. Ideea că alimentația ne influențează starea lăuntrică nu este deloc nouă pentru mulți români, deoarece tocmai despre asta este vorba și în post. Un alt lucru pe care îl consider foarte interesant este că, datorită tradiției postului, alimentația bazată pe plante ne este deja familiară, într-o anumită măsură. Este ceva firesc și este asociată cu ceva important în cultura românească. Prin urmare, pentru români, trecerea la o alimentație predominant vegetală nu ar trebui să fie la fel de dificilă ca pentru oamenii din culturile în care nu există o asemenea tradiție’, a mai explicat ea.
Melanie Joy a dezvoltat conceptul de carnism, introdus în 2001, pentru a descrie sistemul de credințe și norme culturale care face ca folosirea și consumul anumitor animale să fie considerate firești și acceptabile.
‘Întrucât carnismul ne învață să adoptăm o atitudine defensivă față de veganism, cei care nu sunt vegani îi pot judeca în mod greșit pe vegani. Uneori, nu îi respectă, râd de ei, îi consideră ridicoli sau prea sensibili. Iar acest lucru poate îngreuna crearea unei conexiuni. Ceea ce le recomand atât veganilor, cât și celor care nu sunt vegani este să nu uite că, dincolo de convingeri, există o relație între oameni. Iar atenția noastră ar trebui să se concentreze tocmai pe această relație’, a subliniat Joy.
Mâncarea ei preferată este pizza ‘sănătoasă’. Potrivit Melaniei Joy, majoritatea oamenilor, indiferent de tipul de alimentație, au nevoie de un supliment cu vitamine, deoarece solul nu mai este atât de bogat în substanțe nutritive. Ea folosește un supliment multivitaminic și capsule cu Omega-3 din alge. Totodată, pledează pentru o alimentație bazată în mare parte pe alimente cât mai puțin procesate.
Potrivit datelor furnizate de ACIA, mai multe cercetări realizate între 2022 și 2025 sugerează că 1 – 2% dintre respondenți se identificau drept vegani.
Astfel, conform raportului publicat în anul 2024 în cadrul proiectului european Smart Protein, un sondaj realizat în 2023, pe un eșantion de 750 de respondenți din România, indica faptul că 2% se declarau vegani, 2% vegetarieni, iar 27% flexitarieni.
Studiul ‘Evaluarea stilului de viață și a obiceiurilor alimentare în rândul tinerilor cu vârsta între 18 și 30 de ani din România’, realizat în 2025, pe un eșantion de 1.205 participanți, a identificat: 1,6% vegani; 1,4% vegetarieni; 1,8% pescetarieni; 0,1% persoane care urmează o dietă raw-vegană.
