Ministerul Finanţelor a prezentat, joi, în şedinţa de Guvern, o informare cu privire la litigiul cu ÎCCJ privind plata drepturilor salariale restante din justiţie, în care arată că impactul bugetar este estimat la aproximativ 4,8 miliarde de lei, neexecutarea obligaţiilor în termenul stabilit de instanţă putând atrage penalităţi de până la 9 milioane de euro pentru fiecare zi de întârziere.
Ministerul Finanţelor a prezentat în şedinţa de Guvern o informare privind litigiul promovat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva Guvernului României şi a Ministerului Finanţelor (dosar nr.1844/2/2026 – Curtea de Apel Bucureşti) prin care se urmăreşte obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în anul 2026
Ministerul Finanţelor atrage atenţia, prin această informare, asupra implicaţiilor majore ale litigiului iniţiat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva Guvernului României şi a Ministerului Finanţelor, prin care se solicită obligarea Executivului la suplimentarea bugetului de stat cu aproximativ 4,8 miliarde de lei pentru plata unor drepturi salariale stabilite prin titluri executorii.
“În cazul în care hotărârea pronunţată în primă instanţă va rămâne definitivă, impactul bugetar este estimat la aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar neexecutarea obligaţiilor în termenul stabilit de instanţă poate atrage penalităţi de până la 9 milioane de euro pentru fiecare zi de întârziere”, precizează instituţia.
Recursul declarat de Ministerul Finanţelor urmează să fie judecat la data de 9 iulie 2026.
“În cazul în care hotărârea pronunţată în primă instanţă va rămâne definitivă, Guvernul şi Ministerul Finanţelor ar putea fi obligate să aloce integral aceste sume într-un termen de numai 10 zile. În opinia Ministerului Finanţelor, termenul stabilit de instanţă este incompatibil cu procedurile prevăzute de legislaţia privind finanţele publice, care impun parcurgerea unor etape obligatorii pentru modificarea bugetului de stat, inclusiv în cazul unei rectificări bugetare”, subliniază ministerul în informare.
“Totodată, neexecutarea obligaţiilor în termenul stabilit de instanţă ar putea atrage aplicarea unei penalităţi de 1% pe zi din valoarea obligaţiei, estimată la aproximativ 48 milioane de lei (circa 9 milioane de euro) pentru fiecare zi de întârziere, la care se adaugă dobânzi legale, amenzi şi alte cheltuieli de executare”, se mai arată în document.
Ministerul Finanţelor consideră că litigiul depăşeşte cadrul unui diferend punctual şi ridică probleme importante privind funcţionarea sistemului bugetar şi raporturile constituţionale dintre autorităţile statului. O hotărâre definitivă prin care instanţele obligă Executivul să suplimenteze bugetul de stat poate crea un precedent cu impact asupra întregului proces de elaborare şi execuţie a bugetului public.
De asemenea, Ministerul atrage atenţia asupra riscului ca aceeaşi obligaţie de plată să fie executată atât prin alocarea fondurilor către ordonatorul principal de credite, cât şi prin executarea silită a conturilor Ministerului Finanţelor, situaţie care trebuie prevenită pentru protejarea interesului public şi a fondurilor bugetare.
Ministerul Finanţelor îşi reafirmă respectul pentru autoritatea hotărârilor judecătoreşti şi pentru independenţa justiţiei, însă subliniază că executarea acestora trebuie realizată cu respectarea cadrului constituţional şi legal privind administrarea finanţelor publice şi a obligaţiilor asumate de România în materia disciplinei fiscal-bugetare.
Ministerul Finanţelor va continua să utilizeze toate mijloacele legale aflate la dispoziţie pentru apărarea intereselor financiare ale statului şi pentru asigurarea unei administrări responsabile, eficiente şi sustenabile a fondurilor publice, se mai arată în informare.
