Ministerul Culturii a transmis marți un bilanț al ministrului de resort, Andras Istvan Demeter, aferent perioadei 23 iunie 2025 – 20 octombrie 2026, care prezintă principalele activități dedicate modernizării sectorul cultural din România, printre care cele legate de patrimoniu, diplomație culturală, investiții, industrii creative.
Potrivit documentului, mandatul s-a concentrat pe consolidarea capacității administrative, creșterea transparenței instituționale, protejarea patrimoniului național și dezvoltarea diplomației culturale.
‘Ministerul Culturii a gestionat un aparat propriu cu 182 de posturi și 95 de entități subordonate și a acordat prioritate inițierii unor intervenții structurale, menite să modernizeze sectorul cultural din România’, precizează sursa citată.
De asemenea, ministerul s-a concentrat pe ‘consolidarea instrumentelor de finanțare a domeniului cultural, aplicarea consecventă a cadrului legal corespunzător managementului instituțiilor publice de cultură, continuarea proiectelor de investiții de referință în infrastructura culturală, continuarea demersurilor privind arhitectura instituțională a sistemului de protejare a patrimoniului și dezvoltarea diplomației culturale’.
Într-un top 40 rezultate măsurabile ale mandatului, conform sursei citate, sunt amintite realizările din domeniile:
* Patrimoniu
– Repatrierea tezaurului național: repatrierea Coifului de la Coțofenești și a celor două brățări dacice.
– 11 elemente românești în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității (UNESCO): înscrierea ‘Cobzei’.
– Dosarul Cucuteni-Trypillia: semnarea memorandumului trilateral România – Moldova – Ucraina pentru înscrierea pe Lista UNESCO.
– Patrimoniul național: lansarea în consultare publică a noii Arhitecturi Instituționale Integrate a patrimoniului cultural național.
– Organisme de specialitate: reconstituirea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, a comisiilor zonale, a Comisiei Naționale de Arheologie și a Comisiei pentru Patrimoniul Imaterial, pentru mandatul 2026-2028.
– Rețeaua europeană de experți în patrimoniu: constituirea unei baze de experți atestați de Ministerul Culturii, disponibili pentru misiuni internaționale în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene (UCPM).
– Comisiile de specialitate în sectorul patrimoniului: eficientizarea activității comisiilor și a direcției de specialitate a condus la avizarea în termenul optim a solicitărilor unităților administrativ-teritoriale din toate regiunile țării.
* Diplomație culturală
– UNESCO: marcarea a 70 de ani de la aderarea României la UNESCO.
– Frankfurt 2028: obținerea statutului de Țară Invitată de Onoare la cel mai mare târg de carte din lume, structurarea Programului Național ‘RO GoH Frankfurt 2028’.
– Anul Cultural România – Italia 2026 (Teatro alla Scala – Milano, Mercati di Traiano – Roma, Festivalul Ravello).
– Sezonul Cultural România – Polonia: peste 300 de evenimente și aproximativ 100.000 de participanți.
– Parteneriat strategic public-privat: protocol cu UniCredit pentru participarea României la Bienala de la Veneția (26 ianuarie 2026).
– Giotto la Iași: Polipticul lui Giotto expus pentru prima dată în afara Italiei, în cadrul Anului Cultural România – Italia.
– Francofonia: proiectul participării României la Satul Francofoniei 2026, de la Phnom Penh.
– Capitala Europeană a Culturii 2034: confirmarea, de către Comisia Europeană, a găzduirii de către România a titlului în 2034.
* Digitalizare și modernizare administrativă
– Digitalizarea patrimoniului: lansarea proiectelor ePatrimoniu și eMonumente, investiție cumulată de aproximativ 42 milioane euro.
– Digitalizarea finanțării culturii: operaționalizarea platformei fonduri-cultura.ro pentru gestionarea transparentă a finanțărilor nerambursabile în domeniul culturii.
– Transparență instituțională: publicarea comisiilor de concurs și a proiectelor de management pentru instituțiile de cultură de sub autoritatea Ministerului Culturii.
* Investiții și infrastructură culturală
– PNRR – infrastructură culturală: inaugurarea a patru centre-pilot de excelență la Avrig pentru restaurarea clădirilor istorice.
– Infrastructură culturală în zone defavorizate: finalizarea celor 115 proiecte finanțate prin PNRR, derulate în 141 de localități din zone defavorizate.
– Consolidarea programului ‘Temelii Culturale’ cu obiective de importanță națională și europeană din România, menit să consolideze infrastructura culturală și să valorifice patrimoniul moștenit: continuarea/finalizarea lucrărilor începute, punere în siguranță, consolidare și reabilitare a obiectivelor etc.
– MuTRA – Galeria Istorică a Transilvaniei: deschiderea, la Florești, a primului muzeu public construit de la zero în România – investiție de 145 milioane lei (60% PNRR, 40% buget de stat).
– Vila Regală a Reginei Maria din Mamaia: avansarea proiectului de restaurare (Programul ‘Temelii Culturale’) – aprobarea colaborării de către Consiliul Local al Municipiului Constanța și emiterea avizului pentru lucrările urgente de punere în siguranță.
– Triunghiul Muzeelor: lansarea primului district cultural bucureștean și anunțarea finanțărilor pentru extinderea Muzeului Antipa și restaurarea Vilei Samurcaș.
– Cercetare arheologică sistematică: selectarea a 39 de proiecte de cercetare, în valoare totală de peste 1,3 milioane lei.
* Finanțare, buget și politici culturale
– Creștere bugetară: aprobarea unui buget al Ministerului Culturii de peste 1,44 miliarde lei pentru anul 2026.
– Fonduri europene: semnarea Memorandumului de Înțelegere pentru Granturile Norvegiene (2021-2028), cu un buget de 47 de milioane de euro dedicat domeniului culturii din România.
– Anul Brâncuși 150: punerea în aplicare a legii speciale privind Anul comemorativ Brâncuși 150, prin programul strategic și acordarea de finanțări nerambursabile proiectelor culturale dedicate acestei tematici.
– Fondul de mobilitate: (re)înființat după aproape două decenii – burse de studii și de creație, în cuantum de 10.000 lei, începând din 2027 (Ordinul ministrului culturii nr. 3253/2026).
– Reconsiderarea instrumentelor de finanțare nerambursabilă: înlocuirea atribuirii directe cu selecția, prin schema de ajutor de minimis, cu buget multianual și implementare până în 2029.
– Nevoi culturale de urgență: 20 de proiecte finanțate (1.349.181 lei) și reluarea finanțărilor după epuizarea temporară a fondului, cu documentație simplificată.
– Reforma sistemului de protejare a patrimoniului: fundamentarea parcursului către realizarea Codului Patrimoniului, bazat pe o arhitectură instituțională coerentă.
* Industrii culturale și sectoare creative
– Deblocarea industriei cinematografice: lichidarea datoriilor restante și prelungirea cu trei ani a schemei de ajutor de stat. Actualizarea cadrului pentru accesarea Fondului Cinematografic și reluarea concursurilor de selecție a proiectelor cinematografice pentru dezvoltarea, producția și distribuția de filme de către CNC.
* Protecție instituțională și măsuri de continuitate
– Protejarea salariaților din sistemul public: exceptarea instituțiilor publice de cultură de la măsurile de reducere a personalului.
– Măsuri de continuitate instituțională: limitarea impactului OUG nr. 52/2025 asupra activității instituțiilor publice de cultură.
* Modernizare instituțională și guvernanță
– Managementul instituțiilor publice de cultură: aplicarea consecventă a legii, interimatul rămânând excepția.
– Responsabilizare managerială: finalizarea controlului și auditărilor și sesizarea autorităților competente în situațiile cu posibile consecințe grave.
– Organisme consultative și de avizare: deblocarea activității Comisiei Naționale a Artelor Spectacolului.
* Strategie și cadru multianual
– Strategia Națională a Culturii 2027-2034: elaborarea și operaționalizarea calendarului adoptării actului normativ de aprobare: consultare publică până la data de 2 noiembrie 2026
* Brand cultural național
– Pregătirea ediției 2027 a Festivalului Internațional George Enescu: fundamentarea bugetului previzionat al ediției a XXVIII-a a Festivalului (27 august – 26 septembrie 2027 – necesar financiar estimativ pentru 2027 de 79.713.950 lei).
