Expoziţiile „Muzeul Muzeelor” şi „Brâncuşi. Sindromul” vor fi deschise în 12 iunie la Muzeul Naţional de Artă al României.
„Brâncuşi. Sindromul” este prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi şi propune publicului o perspectivă aparte asupra influenţei operei sale, analizând diversele tipuri de discursuri artistice construite în jurul lucrărilor şi personalităţii celui mai important sculptor modern, din perioada interbelică până la ora actuală. Două fire narative, care se întrepătrund pe parcursul ultimului secol, pot fi puse sub semnul unui veritabil sindrom Brâncuşi, devenit endemic în cultura românească. Pe de-o parte, expoziţia arată forţa modelatoare şi dominatoare a personalităţii şi operei brâncuşiene asupra artei moderne şi contemporane româneşti. Pe de altă parte, expoziţia surprinde felul în care se formează şi se propagă în spaţiul vizual românesc figura mitică al lui Brâncuşi, ca simbol naţional, cultural şi spiritual.
Parcursul expoziţional reuneşte lucrări care urmăresc atât imaginea artistului, cât şi ecourile formale, simbolice şi critice ale creaţiei sale. Publicul va putea vedea, între altele, portrete ale lui Brâncuşi semnate de M.H. Maxy, Theodor Pallady şi Miliţa Petraşcu, lucrări-omagiu realizate de M.H. Maxy şi Vasile Dobrian, sculpturi de Miliţa Petraşcu, Irina Codreanu, Hans Mattis-Teutsch, Ion Irimescu, George Apostu, Ovidiu Maitec sau Vasile Gorduz, precum şi interpretări şi recuperări contemporane ale motivelor brâncuşiene – de la studiile lui Paul Neagu după „Pasărea în spaţiu”, „Peştele”, „Domnişoara Pogany”, „Pasărea măiastră” şi „Coloana”, până la lucrări de Iosif Kiraly, Teodor Graur, Mircea Cantor, Vlad Nancă, Michele Bressan sau Dan Perjovschi.
Odată cu consacrarea globală a lui Brâncuşi, îndeosebi după 1970, ca „părinte al sculpturii româneşti”, figura lui devine tot mai apăsătoare în contextul în care nu doar în sfera culturală sonoritatea numelui său creşte, ci se răspândeşte necontrolat în spaţiul public. Astfel se ivesc în locurile cele mai diverse mini-coloane ale infinitului, mese ale tăcerii sau porţi ale sărutului, golind de sens aceste repere-cheie ale creaţiei sale, declanşând o invazie a kitschului, care merge de la utilizarea acestor bine-cunoscute forme ca decoraţiuni pe o serie infinită de produse, de la coperte de caiet sau de carte la pachete de ţigări.
Începând cu anii 90, fenomenul Brâncuşomaniei, neafectat, ba chiar intensificat odată cu schimbarea de regim, este documentat, analizat şi pus în discuţie de către artişti precum Iosif Kiraly, Teodor Graur, Dan Perjovschi sau Mircea Cantor. Curatoriată de Judit Balint şi Erwin Kessler, expoziţia Brâncuşi. Sindromul chestionează şi pune în paralel toate aceste discursuri diverse, atât artistice, cât şi din afara sferei artei, dezvoltate în jurul numelui şi operei lui Brâncuşi, oferind o imagine complexă a ceea ce înseamnă influenţa sa asupra spaţiului social, cultural şi imaginar românesc.
Expoziţia va putea fi vizitată în perioada 12 iunie – 25 octombrie, la MNAR (A4, sălile 6, 7, 8).
„Muzeul Muzeelor” reprezintă o ocazie unică de a vedea în acelaşi spaţiu peste 100 de piese excepţionale, selectate din patrimoniul a 16 instituţii muzeale din diverse regiuni ale ţării, precum şi din colecţiile permanente ale Muzeului Naţional de Artă al României, aduse împreună sub cupola Palatului Regal.
Curatoriată de Erwin Kessler, Emanuela Cernea, Mălina Conţu, expoziţia a fost concepută ca o veritabilă carte de vizită. „Muzeul Muzeelor” propune totodată o hartă a capodoperelor pe care publicul le poate descoperi de-a lungul întregului teritoriu naţional. Demersul curatorial urmăreşte configurarea unei hărţi culturale muzeale cu potenţial de a genera un impact semnificativ asupra turismului cultural în România.
Expoziţia oferă publicului un parcurs complex, în care se întâlnesc tehnici şi cronologii variate: de la idoli neolitici şi statui antice, la pictură şi sculptură, manuscrise, obiecte de cult, ţesături şi broderii preţioase. Conceptul de expunere este unul neconvenţional, invitând privitorul să regăsească legăturile dintre aceste opere provenite din epoci diferite, reunite în acelaşi spaţiu. Ansamblul acoperă o perioadă de peste cinci milenii, ilustrând bogăţia şi diversitatea patrimoniului cultural naţional.
Printre piesele emblematice ale expoziţiei se numără Şarpele Glykon, una dintre cele mai spectaculoase lucrări antice păstrate în colecţiile muzeale din România, prezentată pentru prima dată publicului bucureştean. Neexpus din septembrie 2024, de la închiderea pentru reabilitare a Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, Şarpele Glykon devine una dintre marile atracţii ale expoziţiei „Muzeul Muzeelor”. Alături de această piesă remarcabilă, expoziţia aduce în prim-plan un ansamblu extraordinar de artefacte preistorice aparţinând culturii Gumelniţa, ale căror forme din lut, cu valenţe surprinzător de moderne, invită la o privire nouă asupra artei străvechi. Publicul va putea descoperi statuete, vase zoomorfe şi antropomorfe, care ilustrează rafinamentul plastic şi forţa simbolică a uneia dintre cele mai fascinante culturi eneolitice din sud-estul Europei.
Selecţia este completată de capodopere şi obiecte de patrimoniu din epoci şi domenii diverse: manuscrise rare, broderii medievale, icoane, pictură şi sculptură europeană, grafică, artă românească modernă şi artă orientală. Printre lucrările expuse se numără Tetraevangheliarul lui Gavril Uric, Crucea de procesiune dăruită de Alexandru Lăpuşneanu şi Doamna Roxanda, lucrări de Rubens, Dürer, Mucha, Bonnard, Cézanne, Rodin, Bourdelle, Gustav Klimt, Camille Claudel şi Henry Moore, repere ale artei româneşti semnate de Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Marcel Iancu, Victor Brauner, Horia Bernea sau Corneliu Baba, precum şi xilogravuri japoneze de Kitagawa Utamaro şi Katsushika Hokusai, inclusiv celebra imagine Marele val de la Kanagawa.
Găzduită în spaţiile dedicate expoziţiilor temporare din sediul central al MNAR, „Muzeul Muzeelor” va fi deschisă publicului în perioada 12 iunie – 4 octombrie.
