Bugetul pentru anul 2027 va reprezenta un test major de responsabilitate și trebuie construit pe venituri realiste, priorități clare și cheltuieli pe care statul le poate susține, în condițiile în care România se află încă în etapa stabilizării financiare, a transmis ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare publicată pe Facebook.
‘Bugetul pentru 2027 va fi un test major de responsabilitate. Trebuie construit pe venituri realiste, pe priorități clare și pe cheltuieli pe care statul le poate susține efectiv. Nu ne putem permite să repetăm greșeala de a transforma așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente, fără resursele necesare pentru finanțarea lor. Orice nou obiectiv trebuie însoțit de o întrebare simplă: care este sursa de finanțare? Nu putem construi un stat solid pe promisiuni care depășesc capacitatea reală a bugetului. O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare’, a scris ministrul.
Potrivit acestuia, România nu se află încă într-o etapă de relansare economică fără constrângeri, iar menținerea disciplinei bugetare este esențială pentru evitarea unor noi dezechilibre.
‘De aici pornim, înainte să trasăm alte obiective și este important să marcăm exact unde suntem, pentru a ne stabili și așteptările în consecință. România nu se află încă în etapa unei relansări fără constrângeri, ci în etapa stabilizării și a redresarii derapajelor’, a subliniat Nazare.
Ministrul Finanțelor a arătat că deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, iar în primele opt luni din 2026 deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în perioada similară a anului trecut.
‘În termeni concreți, vorbim despre un deficit mai mic cu aproape 27 de miliarde de lei față de primele 8 luni ale anului trecut. Nu sunt doar date statistice – înseamnă dobânzi care consumă resurse pentru educație, sănătate sau infrastructură, vulnerabilitate în fața crizelor și mai puține opțiuni pentru viitorul tuturor. Iar rezultatele au fost obținute în urma unor decizii dificile, a controlului cheltuielilor și a unor măsuri de consolidare asumate și aplicate cu rigoare. Ar fi o greșeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reușit să corectăm cu atât de mult efort’, a afirmat acesta.
În același timp, datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, echivalentul a circa 1.205 miliarde de lei. În primele opt luni ale anului, dobânzile plătite pentru datoria publică au însumat 42,1 miliarde de lei, în creștere cu 26,7% față de aceeași perioadă din 2025, iar pentru întregul an costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB.
În acest context, ministrul a reiterat că obiectivul pentru 2026 este reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB, însă eforturile de consolidare fiscală vor trebui continuate și anul viitor.
‘Obiectivul principal în 2026 este reducerea deficitului la 6,2% din PIB. Este un pas necesar, dar nu o victorie: la finalul acestui an, nivelul rămâne dublu față de ținta europeană de 3%, iar în 2027 va trebui să continuăm eforturile de reducere a deficitului, într-un context marcat de mult mai multe presiuni și obligații restante decât cele din acest an. În 2027 se vor elimina granturile din PNRR, în timp ce costul datoriei publice continuă să consume resurse importante, presiunile asupra bugetului și așteptările sociale rămân ridicate, iar necesarul de finanțare continuă să apese asupra bugetului’, a explicat Alexandru Nazare.
Un alt obiectiv important îl reprezintă protejarea ratingului suveran al României, în condițiile în care, potrivit ministrului, încrederea creditorilor externi se menține într-un echilibru fragil.
‘Menținem azi, cu mult efort și precauție la Finanțe, alături de ceilalți parteneri instituționali, un echilibru foarte fragil în ceea ce privește păstrarea încrederii creditorilor externi. De aceea, un alt obiectiv esențial astăzi este protejarea ratingului suveran și menținerea României în afara categoriei ‘junk’. Fără credibilitate, finanțarea devine mai scumpă, investițiile sunt afectate, iar presiunea asupra cetățenilor și costurilor zilnice crește. Prima evaluare de rating va fi în ianuarie de la agenția Firch, dar în cazul unui derapaj semnificativ oricare altă agenție poate repune cu efect imediat ratingul Romaniei în discuție prin convocarea unui comitet de rating ad-hoc’, a avertizat ministrul Finanțelor.
Acesta a susținut că ajustarea bugetară trebuie realizată fără afectarea investițiilor care contribuie la creșterea productivității, menționând că investițiile au crescut cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026.
‘Consolidarea fiscală trebuie, astfel, continuată strategic, printr-un management responsabil al cheltuielilor, continuarea eforturilor de îmbunătățire a colectării, prioritizarea cheltuielilor și protejarea investițiilor care cresc productivitatea. Trebuie să continuăm să reducem deficitul fără să creăm blocaje și fără să sacrificăm capacitatea de dezvoltare a țării’, a precizat Nazare.
Ministrul a subliniat, totodată, necesitatea protejării populației și economiei în fața șocurilor, prin măsuri de sprijin bine țintite și finanțate corespunzător.
‘Disciplina nu înseamnă renunțare la dezvoltare. Înseamnă să reconstruim baza, fără să lăsăm datorii generațiilor următoare. România nu trebuie să aleagă între creștere și responsabilitate. Dar pentru a avea creștere într-adevăr sănătoasă trebuie mai întâi să redevenim o țară credibilă, riguroasă și capabilă să își rezolve problemele și să își respecte angajamentele. Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm și ulterior cerem românilor să plătească nota de plată’, a conchis Alexandru Nazare.
