România se află la jumătatea drumului de consolidare fiscală, iar această jumătate pe care o mai avem de parcurs este mult mai dificilă, pentru că toleranța populației este din ce în ce mai mică față de noi măsuri de ajustare a deficitului bugetar, ca atare, ceea ce urmează e mai greu decât ce am parcurs până acum, a declarat, miercuri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în plenul Senatului.
Acesta a fost prezent la dezbaterea moțiunii simple intitulată ‘Bugetul statului la ora adevărului; Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles’, depusă împotriva sa de AUR.
‘Titlul moțiunii formulează o acuzație gravă, pentru că atinge un aspect pe care un ministru de Finanțe are datoria să îl apere înaintea oricărui altul: încrederea în cifrele statului. Voi răspunde, de această dată cu exemple și date care să confirme că varianta prezentată de Guvernul României este cea corectă. Ceea ce moțiunea numește în fapt două metodologii sunt, de fapt, cele prevăzute de lege, cele pe care le folosește fiecare stat membru al Uniunii Europene. Prima metodologie este cea națională, numită cash, care înregistrează bani în momentul în care intră efectiv în trezorerie sau ies din ea. Pe baza ei publicăm execuția bugetară, pentru că statul plătește salarii, pensii, facturi cu bani pe care îi are în cont. A doua metodologie este cea ESA 2010, stabilită prin Regulamentul UE 549/2013, care înregistrează veniturile și cheltuielile în momentul în care ia naștere obligația, indiferent de ziua în care se face plata. Pe ea se judecă procedura de deficit excesiv și pe ea se compară între ele statele membre. Fiecare stat are, alături de raportarea europeană, propria execuție bugetară națională, iar diferențele dintre ele sunt cunoscute și explicate’, a afirmat ministrul.
Alexandru Nazare a subliniat că deficitul României a scăzut indiferent de metodologia prin care s-a calculat, neexistând ‘o cifră pentru români și alta pentru Bruxelles’.
‘Deficitul României scade, scade pe metodologia națională și scade pe metodologia europeană, scade în fiecare trimestru față de trimestrul corespunzător al anului trecut și scade în fiecare an încheiat. Nu există o cifră pentru români și alta pentru Bruxelles. Există o singură execuție bugetară citită în două calendare și amândouă aceste calendare arată aceeași direcție. Avem un dialog constant cu Eurostat, iar acesta nu a ridicat obiecții privind modul în care datele trec prin contabilitatea națională în sistemul european. Toate aceste cifre sunt publice în limba română, ascunse bine pe site-ul Institutului Național de Statistică, pentru că cele mai importante adevăruri se ascund (…) exact pe site-ul instituțiilor care trebuie să le prezinte și, bineînțeles, și pe site-ul Ministerului de Finanțe. Cifra de 69 de miliarde de lei pe care o citează moțiunea provine chiar din aceste date. Dacă datele ar fi fost ascunse, inițiatorii moțiunii nu ar fi avut de unde să ia această cifră. Așa aud spunându-se că o factură neplătită nu înseamnă un deficit mai bun. Corect. Iar metodologia europeană este chiar garanția că o factură neplătită nu poate fi scoasă din deficit. La final de an, cele două metodologii ajung foarte aproape una de cealaltă, pentru că, în definitiv, măsoară aceiași bani’, a explicat el.
Potrivit acestuia, în 2025, deficitul cash a fost de 7,65% din PIB, iar deficitul ESA, confirmat de Eurostat luna trecută, a fost de 7,8%, ‘o diferență de nici două zecimi de punct procentual’.
‘Dar, mai important de atât pentru România, cele două arată cam aceeași direcție: deficitul scade. În execuția cash, după primele nouă luni ale acestui an, deficitul este de 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut, deci aproximativ 24 de miliarde mai puțin. În metodologia europeană pe care o invocă moțiunea, deficitul primului semestru este de 3,4% din PIB, față de 3,6% din PIB în 2025 și 3,7% în 2024, iar deficitul anual a coborât de la peste 9% din PIB în 2024 la 7,8% în 2025. Aceeași concluzie o trag și cele trei mari agenții de rating care calculează deficitul metodologiei europeană și au acces la toate datele pe care le-am menționat aici’, a precizat șeful de la Finanțe.
Nazare a atras atenția că agențiile de rating, deși au menținut în această vară România în categoria recomandată investiților, întrucât estimările lor pentru deficitul din 2026 se situează între 5,8% și 6,2% din PIB, în jurul țintei asumate, au păstrat perspectiva negativă, acest lucru însemnând că încrederea lor depinde de ceea ce vom face în lunile următoare.
‘De fapt și de drept, aceasta este miza reală a dezbaterii pe care o purtăm astăzi aici. Titlul moțiunii vorbește despre același ministru și, este adevărat, am prezentat aceleași cifre calculate după aceleași reguli în două guverne, iar ele au fost confirmate consecvent de aceleași instituții a căror credibilitate nu poate fi pusă la îndoială. Nu sunt două contabilități, sunt două calendare diferite și trebuie să evităm să facem confuzii în privința acestui fapt. Statul român nu are două contabilități, are o singură execuție bugetară și două moduri de a o citi. Amândouă sunt publice, amândouă sunt cerute de lege, amândouă sunt europene’, a transmis acesta.
Demnitarul a arătat că cifra ESA nu este calculată de ministrul Finanțelor, ci de Institutul Național de Statistică, împreună cu Ministerul Finanțelor, cu Banca Națională și cu Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
‘Cum face acest lucru? După un inventar de surse și metode, care este, la rândul lui, public în întregime pe site-ul Eurostat. O notifică de două ori pe an, înainte de 1 aprilie și înainte de 1 octombrie, și o publică trimestrial la 90 de zile după încheierea fiecărui trimestru, în conturile nefinanciare ale administrației publice, tabelul 25, pe care îl citează moțiunea, în același timp cu Eurostat, nu după Eurostat. România aplică această metodă din 2007, de când am intrat în Uniunea Europeană. O dată la doi ani, Eurostat face o vizită în România pentru analiza datelor, iar la ultima vizită care a avut loc chiar în această vară, în iunie 2026, nu a avut constatări. Deci, domnilor senatori inițiatori, când spuneți că românii nu au acces la cifra pe care o vede Bruxelles-ul, vă rog să verificați. Repet, cifra este pe site-ul INS, este pe site-ul Eurostat în aceeași zi, la aceeași oră, pentru români și pentru Bruxelles’, a spus el.
În plus, datele au fost prezentate public într-un comunicat al Ministerului Finanțelor, pe 22 aprilie, când Eurostat a validat deficitul ESA al României pe 2025 la 7,9% din PIB.
‘Era cel mai mare din Uniunea Europeană. Nu am ascuns-o atunci când era cel mai mare din Europa și când titlurile de presă erau exact acestea, nu aș avea de ce să o ascund acum. Paradoxal, aceste două cifre despre care discutăm se depărtează în cursul anului, pentru că vorbim de date trimestriale provizorii. Nu sunt definitive, atenție! Sunt date trimestriale provizorii și se apropie la sfârșitul anului, nu din voința ministrului, din construcția metodologiilor. România este judecată pe date definitive anuale. Nu trebuie să comparăm date anuale cu date trimestriale. Trebuie să comparăm date anuale. Sunt, de fapt, aceiași bani în două momente. De fapt, aceasta este toată taina pe care o denunță moțiunea’, a menționat oficialul.
Alexandru Nazare a venit cu clarificări și în privința diferenței de 28 de miliarde de lei atribuită integral unor facturi neplătite.
‘Mai mult de jumătate din această sumă nu provine de pe cheltuieli, ca atare nu pot fi facturi neplătite. Provine de pe venituri. Și, dacă ne uităm la jumătatea care provine de pe cheltuieli, un singur miliard din 28 poate fi atribuit stocului de facturi neplătite, ca să elucidăm această cifră care, la rândul ei, este provizorie, pentru că vorbim de date provizorii trimestriale, vorbim de date provizorii semestriale, vorbim doar de date provizorii. Dar, împreună vom vedea datele finale pe 25 ianuarie, când publicăm execuția cash finală pe 2026, și în aprilie, când se face prima prima publicare pentru deficitul ESA, așa că nu suntem departe de acele zile’, a susținut el.
Șeful de la Finanțe a adăugat că România se află doar la jumătatea drumului de consolidare fiscală, în condițiile în care mai sunt câteva săptămâni până la finalul anului, iar populația nu mai suportă noi măsuri de ajustare.
‘Problema esențială despre care ar trebui să discutăm este cum ajungem împreună acolo, pentru că mai sunt câteva săptămâni extrem de importante din acest an și noi, de fapt și de drept, nu ne aflăm decât la jumătatea drumului de consolidare spre 3%, dinspre 9% spre 3%, și această jumătate pe care o mai avem de parcurs este mult mai greu de parcurs, pentru că toleranța populației este din ce în ce mai mică față de noi măsuri de ajustare. Ca atare, ceea ce urmează de acum încolo e mai greu decât ceea ce am parcurs până acum’, le-a transmis el senatorilor.
Senatul a dezbătut miercuri moțiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, intitulată ‘Bugetul statului la ora adevărului. Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles’. AUR acuză prezentarea selectivă a situației finanțelor publice și cere publicarea periodică a estimărilor deficitului bugetar calculate potrivit metodologiei europene ESA, alături de datele privind deficitul în numerar.
Moțiunea simplă împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, a fost respinsă, miercuri, de plenul Senatului. S-au înregistrat 21 de voturi pentru, 46 împotrivă și 13 abțineri.
