Necesarul brut de finanțare al României este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei în 2027, la 248 de miliarde de lei, de la 279 de miliarde de lei în acest an, ca urmare a reducerii deficitului bugetar și a diminuării sumelor aferente împrumuturilor ajunse la scadență, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, miercuri, într-o postare pe Facebook.
‘Noi semnale pozitive la final de an: în 2027, necesarul brut de finanțare – suma de care statul are nevoie pentru a finanța deficitul și a rambursa împrumuturile vechi – este estimat să scadă cu aproximativ 31 de miliarde de lei. Proiecția vine atât din reducerea deficitului, cât și din faptul că anul viitor ajung la termen mai puține datorii decât în anii precedenți. Pentru a păstra direcția, avem nevoie de un buget credibil pentru 2027 și de disciplină în cheltuirea banilor publici’, a afirmat Nazare.
Potrivit ministrului, din necesarul total de finanțare de aproximativ 279 de miliarde de lei pentru anul 2026, circa 130 de miliarde de lei, reprezentând 47%, sunt destinate acoperirii deficitului bugetar, iar restul de 149 de miliarde de lei, respectiv 53%, rambursării împrumuturilor contractate în anii precedenți.
‘Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din sumele pe care statul trebuie să le plătească în 2026 sunt destinate plății datoriilor vechi. Pentru a le rambursa, statul contractează alte împrumuturi, ceea ce reprezintă ‘rostogolirea datoriei’. De aceea continuăm să ne împrumutăm chiar și atunci când reducem deficitul’, a explicat ministrul Finanțelor.
Acesta a detaliat structura datoriei ajunse la scadență în acest an, precizând că 47,4 miliarde de lei provin din împrumuturi contractate în 2025, 23,4 miliarde de lei din 2024, 24,1 miliarde de lei din 2023, 5,1 miliarde de lei din 2022 și 49 de miliarde de lei din perioada anterioară anului 2022.
Astfel, aproape 71 de miliarde de lei, reprezentând aproximativ 48% din datoria scadentă în 2026, provin din împrumuturile contractate în 2024 și 2025, dintre care peste 35 de miliarde de lei au fost atrase în primul semestru al anului trecut.
‘Atunci, deteriorarea perspectivelor de rating, incertitudinea politică și dezechilibrele fiscale au restrâns opțiunile României. Pentru a asigura plățile statului, finanțarea s-a bazat într-o măsură mai mare pe împrumuturi pe termen scurt. Acestea au acoperit nevoile de atunci, dar au concentrat obligații de rambursare în 2026’, a subliniat Nazare.
Ministrul a atras atenția că presiunea dobânzilor din acest an nu este determinată exclusiv de finanțarea deficitului curent, ci și de costurile datoriei acumulate anterior.
‘De aceea, presiunea dobânzilor din acest an nu poate fi pusă doar pe seama finanțării deficitului din 2026. Bugetul public suportă și costurile datoriei acumulate în trecut, iar refinanțarea acesteia la dobânzi mai ridicate poate majora cheltuielile în perioada următoare. Rambursarea datoriei și plata dobânzilor sunt obligații distincte, dar ambele reflectă efectele în timp ale deciziilor de împrumut’, a explicat oficialul.
În ceea ce privește anul viitor, ministrul Finanțelor a precizat că estimările privind necesarul de finanțare sunt preliminare și vor fi actualizate în funcție de execuția bugetară și de forma finală a bugetului pentru 2027.
‘Pentru 2027, estimarea actuală indică un necesar de finanțare de aproximativ 248 de miliarde de lei, cu circa 31 de miliarde mai puțin decât anul acesta. Scăderea provine atât din reducerea deficitului de finanțat, cât și din diminuarea datoriei ajunse la scadență. Sunt estimări care nu sunt finale la acest moment – acestea vor fi corelate cu închiderea execuției și implementarea planului de finanțare din 2026 și cu forma finală a bugetului pentru 2027’, a transmis Nazare.
El a subliniat că bugetul pentru anul viitor trebuie construit pe venituri realiste, cheltuieli care au acoperire și investiții prioritizate în funcție de efectele acestora asupra economiei.
‘În evaluările agențiilor de rating continuitatea reducerii deficitului și credibilitatea construcției bugetare sunt teme centrale. Respectarea angajamentelor ne ajută să protejăm ratingul și să creăm condiții pentru reducerea, în timp, a costurilor de finanțare’, a mai afirmat ministrul Finanțelor.


