România are nevoie, în primul rând, de stabilitate și continuitate în adoptarea deciziilor responsabile pentru dezvoltare, protejarea veniturilor oamenilor și menținerea echilibrelor macroeconomice, dincolo de dezbateri aprinse, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare publicată duminică pe pagina sa de socializare.
‘Am urmărit cu atenție dezbaterea ultimelor zile din spațiul public, dominată de multiple reacții, opinii și emoție. Este firesc – traversăm o perioadă complicată, în care toți ne dorim siguranță și direcție. Dar dincolo de dezbateri aprinse, România are nevoie, în primul rând, de stabilitate și continuitate în adoptarea deciziilor responsabile pentru dezvoltare, protejarea veniturilor oamenilor și menținerea echilibrelor macroeconomice. Înaintea unei săptămâni marcate de noi dezbateri, cred că este esențial să ne uităm în primul rând la fapte, nu doar la discursuri – iar emoția să facă loc deciziilor care aduc, în primul rând, stabilitate țării. Așa cum am mai transmis în multiple rânduri, nu ne permitem experimente politice într-un context internațional extrem de volatil. Iar faptele de necontestat sunt clare. În doar 10 luni, cu multiple presiuni externe și interne, Guvernul actual, condus de Ilie Bolojan, a livrat un maraton de rezultate’, a subliniat Nazare, pe Facebook.
Ministrul de resort a enunțat, în acest sens: stabilitate economică într-un context internațional dificil, cu menținerea creșterii economice și evitarea derapajelor; reducerea deficitului public sub țintele asumate și menținerea ratingului de țară; eliminarea suspendării fondurilor europene, cu efect direct în accelerarea fluxurilor de finanțare și a proiectelor aflate în întârziere; accelerarea investițiilor publice, în special în infrastructură și proiecte finanțate din fonduri europene; progrese reale în implementarea PNRR, cu reforme asumate și jaloane îndeplinite; măsuri pentru protejarea populației vulnerabile în fața inflației și a costurilor ridicate la energie; consolidarea credibilității României în relația cu partenerii externi – atât din SUA, cât și la nivelul UE.
De asemenea, Nazare a amintit alte puncte atinse în ultimele zece luni, precum: digitalizare reală, schimbări de fond în instituții, reechilibrarea balanței între cheltuielile și veniturile statului; deblocarea unor proiecte strategice întârziate de ani de zile, în infrastructură și energie; programul strategic de relansare economică coordonat de Ministerul Finanțelor, care trebuie pus în practică rapid și coerent pentru a susține creșterea și investițiile; proiecte strategice de anvergură, precum AI Giga Factory, ca exemplu de atragere a investițiilor majore în industrii de viitor.
‘În același timp, perioada 2025 – 2026 a însemnat un efort dificil, dar necesar: reducerea deficitului bugetar concomitent cu menținerea unor niveluri record ale investițiilor publice. Este, poate, una dintre cele mai complicate echilibrări economice pe care România a trebuit să le facă după 1989. Traversăm cea mai amplă perioadă de investiții publice din ultimele decenii, cu proiecte majore finanțate atât din bugetul național, cât și din fonduri europene și PNRR. Într-un context european dificil, menținerea acestui ritm, alături de continuarea reducerii evaziunii fiscale, eficientizarea aparatului public și simplificarea birocrației reprezintă mize strategice pentru dezvoltarea țării. Toate acestea nu înseamnă doar indicatori economici sau ținte fiscale. Înseamnă autostrăzi, spitale, școli, infrastructură energetică, locuri de muncă și șansa la o economie mai puternică și mai stabilă. Înseamnă, în cele din urmă, o viață mai bună pentru români’, a precizat Alexandru Nazare.
În viziunea oficialului, în schimbul instabilității politice, România riscă blocarea tuturor acestor proiecte și a țintelor majore de dezvoltare, întârzierea reformelor, pierderea încrederii investitorilor.
‘Ne întoarcem de unde am plecat, în ciuda unui efort major resimțit de întreaga populație. Cursul leului a crescut deja pe fondul incertitudinii politice, investitorii devenind mai prudenți atunci când percep riscuri privind stabilitatea guvernamentală și direcția fiscală. Dobânzile la care se împrumută România au urcat, de asemenea, în ultimele săptămâni, ceea ce înseamnă costuri mai ridicate de finanțare într-un context de deficit bugetar și incertitudine. Toate ne afectează prin rate mai mari la credite, prețuri mai ridicate și o presiune suplimentară pe bugetele familiilor și ale companiilor – pentru că orice creștere a costului de împrumut al statului se transmite în lanț în economie, de la bănci, la firme și, într-un final, la fiecare dintre noi. Piețele financiare reacționează imediat la incertitudine. Iar atunci când România plătește mai mult pentru a se finanța, întreaga economie plătește mai mult’, a explicat demnitarul.
Acesta a adăugat că România nu își permite pași înapoi, iar ‘responsabilitatea înseamnă să alegi ceea ce este corect pentru țară’.
‘De aceea, cred că alegerile acestei săptămâni – atât în Parlament, cât și în spațiul public – nu sunt între entuziasm și critică, ci între emoție și pragmatism. Între reacție de moment și responsabilitate. În perioade tensionate, responsabilitatea înseamnă să alegi ceea ce este corect pentru țară, nu ceea ce este convenabil politic pe termen scurt. România are nevoie de maturitate, stabilitate și continuitate pentru a merge înainte’, a afirmat ministrul Finanțelor.
