Negociatorii iranieni au suspendat discuţiile importante cu SUA din Elveţia, în semn de protest faţă de ameninţările repetate ale lui Donald Trump privind bombardarea Iranului şi chiar răpirea echipei iraniene de negociatori, în cazul în care strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă, relatează The Guardian.
Nu se ştie dacă retragerea Iranului din negocieri a fost definitivă sau doar o manifestare simbolică de protest. Însă, înainte de a părăsi negocierile faţă în faţă de la Burgenstock, Iranul a ajuns la un proiect de acord privind modul în care Statele Unite vor acorda o derogare pentru ridicarea sancţiunilor asupra exporturilor de petrol iranian, una dintre condiţiile prealabile esenţiale pentru ca Iranul să iniţieze discuţiile privind dosarul său nuclear.
Oficialii iranieni au afirmat că derogările vor fi emise în curând, adăugând că s-au înregistrat progrese şi în ceea ce priveşte deblocarea activelor iraniene din conturile bancare din străinătate.
Iranul şi SUA au semnat săptămâna trecută un memorandum de înţelegere menit să ridice blocada asupra strâmtorii Ormuz, ceea ce a dus la negocieri privind programul nuclear civil al Iranului.
Fluxul de ameninţări agresive ale lui Trump pe reţelele sociale şi în interviurile televizate a ajuns peste Atlantic, la locul negocierilor, provocând indignare în rândul echipei iraniene de negociatori, care a afirmat că acestea reprezintă o ameninţare inacceptabilă la adresa siguranţei lor personale. Aceştia au subliniat că memorandumul semnat de Trump săptămâna trecută includea un pact de neagresiune.
Ameninţările lui Trump au contrastat cu tonul adoptat de vicepreşedintele său, JD Vance, care a declarat că preşedintele i-a cerut să profite de aceste discuţii pentru a deschide un nou capitol în relaţiile cu Iranul.
Negociatorul-şef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat: „Oare nu se gândesc că, dacă ameninţările lor ar fi avut vreun efect, nu ar fi ajuns în situaţia disperată cu care se confruntă astăzi? Nu luăm deloc în considerare ameninţările americanilor.”
Însă delegaţia s-a simţit obligată să părăsească sala în semn de protest, în parte din cauza presiunilor politice interne exercitate asupra negociatorilor pentru a demonstra că nu au încredere în echipa de negociere a lui Trump.
Iranul a declarat că a reinstaurat blocada în strâmtoarea Ormuz, în semn de protest faţă de atacurile israeliene care continuă în Liban, şi a afirmat că Trump permite Israelului să încalce memorandumul de înţelegere semnat săptămâna trecută de preşedintele SUA şi omologul său iranian, Masoud Pezeshkian. Memorandumul solicită în mod clar un armistiţiu pe toate fronturile, dar Israelul a ucis peste 30 de persoane în atacurile de sâmbătă din centrul şi sudul Libanului. „Iranul trebuie să-şi oprească imediat reprezentanţii bine plătiţi din Liban să provoace probleme”, a scris Trump pe reţelele sociale. „Dacă nu o vor face, vom lovi din nou Iranul foarte puternic.”
Într-o convorbire telefonică de 20 de minute cu Fox News, care a scos la iveală sensibilitatea sa faţă de criticile adresate atât de republicani, cât şi de democraţi, acesta a declarat: „S-ar putea să preluăm controlul asupra strâmtorii, dacă va fi nevoie. Dacă nu ajung la un acord, vom percepe taxe de trecere.”
Referindu-se la strâmtoare, el a părut să ameninţe cu răpirea negociatorilor iranieni, spunând: „Dacă o închideţi, nu veţi mai avea o ţară. Nici măcar nu veţi mai ajunge înapoi în ţara voastră de rahat.”
Ameninţarea preşedintelui SUA a determinat iranienii să adreseze un protest oficial mediatorilor şi să solicite ca ceea ce au descris drept „intimidare” din partea acestuia să fie ţinută sub control.
În cadrul discuţiilor din Elveţia, Vance a minimizat impactul violenţelor din Liban, afirmând că s-au înregistrat progrese în direcţia încetării ostilităţilor din această ţară. „Lucrurile astea sunt întotdeauna puţin complicate”, a spus el.
Adoptând un ton cu totul diferit, mult mai conciliant faţă de Trump, el a adăugat: „Ceea ce ne-a cerut preşedintele să facem este să începem o nouă etapă, să transformăm relaţia noastră cu poporul iranian şi să întindem o mână de ajutor, care să le spună iranienilor că, dacă conducerea lor este dispusă să renunţe la rolul de motor al instabilităţii regionale, dacă este dispusă să renunţe pe termen lung la ambiţiile privind armele nucleare, atunci Statele Unite sunt gata să-şi transforme fundamental relaţia cu această ţară. Întrebarea care se pune acum este: cât de mult mai putem realiza împreună? Putem să începem un nou capitol?”
Secretarul american al energiei, Chris Wright, a declarat că reînnoirea blocadei iraniene nu are niciun efect şi a afirmat că 67 de nave au tranzitat strâmtoarea sâmbătă, pe lângă cele 55 de nave de vineri.
Impactul practic al deciziei Iranului de a menţine strâmtoarea închisă rămâne de văzut, dar Trump a declarat recent că lumea se află la patru săptămâni de a rămâne fără rezerve suficiente de petrol rafinat şi a afirmat că ar urma o recesiune mondială dacă el nu ar fi acceptat redeschiderea strâmtorii prin ridicarea blocadei impuse de SUA asupra porturilor petroliere iraniene.
Trump este ţinta unor atacuri virulente din partea susţinătorilor americani ai Israelului, care sunt indignaţi de atacurile personale lansate împotriva prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, de către Trump şi Vance.
În cadrul unei slujbe de comemorare a fratelui său decedat, Yonatan, Netanyahu a declarat că Israelul „va rămâne în zona tampon de securitate din sudul Libanului atât timp cât va fi necesar”, făcând referire la o zonă situată la o distanţă de până la 6 mile de graniţă, pe care Israelul a ocupat-o. Netanyahu a reiterat, de asemenea, afirmaţia sa conform căreia „nu va permite Iranului să se înarmeze cu arme nucleare”.
Iranul susţine că discuţiile trebuie să se concentreze asupra încetării focului în Liban, asupra condiţiilor de redeschidere a strâmtorii şi asupra ridicării sancţiunilor SUA asupra exporturilor de petrol iranian, alături de deblocarea activelor iraniene deţinute în străinătate. Şeful delegaţiei iraniene, Mohammad Bagher Ghalibaf, l-a adus alături de el pe directorul executiv al Companiei Naţionale Iraniene de Petrol şi pe guvernatorul băncii centrale a Iranului, ceea ce sugerează că aspectele tehnice ale ridicării sancţiunilor petroliere şi canalele prin care fondurile îngheţate pot fi direcţionate către Iran se află în prim-planul preocupărilor iraniene.
Delegaţia iraniană a refuzat să apară în faţa camerelor de filmat alături de delegaţia americană condusă de Vance, ginerele lui Trump, Jared Kushner, şi trimisul special al SUA, Steve Witkoff. Totuşi, cele două delegaţii au fost filmate pentru scurt timp în aceeaşi încăpere, iar formatul discuţiilor din după-amiaza respectivă a implicat Iranul, SUA, Pakistanul şi Qatarul într-un format cvadrilateral. Qatarul are un rol bine consolidat ca mediator comun alături de Pakistan.
