Noul preşedinte al Rezervei Federale a SUA (Fed), Kevin Warsh, şi-a pus rapid amprenta asupra instituţiei, adoptând un stil de comunicare mult mai sobru şi mai puţin transparent, asemănător celui practicat în anii 1990 de fostul şef al Fed, Alan Greenspan, relatează Reuters.
La prima sa reuniune de politică monetară, Fed a menţinut dobânda de referinţă în intervalul 3,50%-3,75%, nivel la care se află din decembrie. Totuşi, mesajele transmise după şedinţă au fost interpretate de investitori drept un semnal că majorarea dobânzilor ar putea reveni pe agenda băncii centrale.
Analiştii spun că Warsh a pus accent aproape exclusiv pe combaterea inflaţiei, fără să ofere explicaţii detaliate privind condiţiile care ar determina Fed să majoreze sau să reducă dobânzile în viitor.
Această abordare a determinat investitorii să anticipeze o posibilă creştere a dobânzilor, ceea ce a dus la majorarea randamentelor obligaţiunilor americane.
Krishna Guha, fost responsabil pentru comunicare la Fed New York şi actual vicepreşedinte al firmei de analiză Evercore ISI, consideră că lipsa explicaţiilor privind strategia instituţiei a amplificat puternic reacţia pieţelor.
În ultimele două decenii, Fed a devenit tot mai transparentă, oferind explicaţii detaliate despre perspectivele economice şi intenţiile sale. Acest proces s-a accelerat după criza financiară din 2008 şi în timpul pandemiei, când fostul preşedinte al Fed, Jerome Powell, a avut un rol central în calmarea investitorilor şi a populaţiei.
Warsh pare însă să dorească o revenire la un model mai restrâns de bancă centrală.
Declaraţia publicată după şedinţa de săptămâna aceasta a fost mult mai scurtă decât cele din ultimii ani şi a eliminat o serie de formulări utilizate în mod obişnuit pentru explicarea situaţiei economice.
De exemplu, în loc să afirme simplu că ”inflaţia este ridicată”, noul text precizează că inflaţia este ridicată ”în raport cu ţinta de 2% a comitetului”. Formularea a stârnit întrebări în rândul economiştilor privind modul în care noua conducere interpretează obiectivul de inflaţie.
În plus, Fed a eliminat complet evaluarea riscurilor privind ocuparea forţei de muncă şi inflaţia, înlocuind-o cu o formulare directă: ”Comitetul va asigura stabilitatea preţurilor.”
Economista-şefă a KPMG SUA, Diane Swonk, a declarat că noua declaraţie reflectă foarte clar priorităţile lui Warsh şi accentul său pe controlul inflaţiei.
Noul preşedinte al Fed a anunţat şi înfiinţarea a cinci grupuri de lucru care vor analiza posibile reforme ale instituţiei. Acestea vor examina comunicarea băncii centrale, dimensiunea bilanţului Fed, strategia privind inflaţia, productivitatea economiei şi utilizarea datelor economice în timp real.
Unii analişti se întreabă însă dacă aceste grupuri vor produce schimbări reale sau vor relua dezbateri purtate deja în ultimii ani.
Kevin Warsh este cunoscut pentru criticile sale faţă de politicile monetare foarte relaxate adoptate după criza financiară din 2008. Fost membru al conducerii Fed în perioada lui Ben Bernanke, el s-a opus programelor masive de cumpărare de obligaţiuni şi a părăsit instituţia în 2011.
Totuşi, experţii avertizează că lumea economică actuală este mult mai complexă decât cea din anii 1990, iar pieţele financiare sunt obişnuite cu explicaţii frecvente şi detaliate din partea băncilor centrale.
În plus, cantitatea uriaşă de date economice disponibile în prezent obligă instituţiile să analizeze permanent noi surse de informaţii. Cercetătorii Fed consideră că folosirea datelor în timp real poate aduce beneficii importante, dar avertizează că acestea trebuie integrate cu atenţie în modelele economice tradiţionale.
Rămâne de văzut dacă stilul mai discret promovat de Warsh va fi suficient pentru a ghida cea mai importantă bancă centrală din lume într-o perioadă marcată de inflaţie, tensiuni geopolitice şi schimbări rapide ale economiei globale.
