Un număr de 269 de milioane de studenți erau înscriși în învățământul superior la nivel mondial în 2024, comparativ cu 100 de milioane în 2000, conform unui studiu al UNESCO publicat marți, această creștere fiind, însă, însoțită de inegalități regionale profunde și de presiuni bugetare și geopolitice, transmite AFP.
Dacă în Europa de Vest și în America de Nord rata de școlarizare a tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se apropie de 80%, aceasta este de doar 9% în Africa Subsahariană, cu mult sub media mondială de 43%, potrivit acestei prime ediții a ‘Raportului asupra tendințelor mondiale în învățământul superior’, bazat pe date din 146 de țări.
Femeile sunt în prezent majoritare în învățământul superior – 114 de femei înscrise la 100 de bărbați în 2024 – însă rămân minoritare la doctorat și în posturile de conducere din mediul universitar.
În paralel, mobilitatea internațională a studenților s-a triplat din 2003, ajungând la 7,3 milioane în 2023, și ar putea ajunge la 9 milioane până în 2030. Ea rămâne totuși marginală, reprezentând mai puțin de 3% din efectivele mondiale.
În pofida unei diversificări progresive a destinațiilor, în ultimii 20 de ani principalele țări gazdă au rămas în mare parte neschimbate. În 2023, Statele Unite, Regatul Unit, Australia, Germania, Canada, Rusia și Franța găzduiau jumătate dintre studenții plecați la studii în străinătate.
Agenția Organizației Națiunilor Unite (ONU) a subliniat, de asemenea, dificultățile persistente cu care se confruntă refugiații – deși rata de înscriere a acestora în învățământul superior a crescut de la 1% la 9% între 2019 și 2025, accesul lor rămâne îngreunat de obstacole juridice, instituționale, lingvistice și socio-economice.
Creșterea semnificativă a numărului de studenți exercită o presiune tot mai mare asupra sistemelor de învățământ superior, într-un context de constrângeri bugetare, a avertizat, de asemenea, UNESCO.
În 2022, cheltuielile publice alocate acestui sector reprezentau, în medie, 0,8 % din PIB-ul mondial, cu disparități regionale semnificative, rata pe regiune variind de la 1,11 % în Europa de Vest și America de Nord la 0,44 % în Asia Centrală.
Această insuficiență în ceea ce privește finanțarea alimentează o criză a accesibilității, accentuată de creșterea taxelor de înscriere, a îndatorării studenților și a costului vieții.
Totodată, UNESCO a atras atenția asupra regresului libertăților academice – având în vedere că mai puțin de 15% dintre țări consideră în prezent o prioritate bunăstarea personalului didactic -, precum și asupra provocărilor generate de transformarea digitală și inteligența artificială (AI), într-o lume în care o treime din populație încă nu are acces la internet.
