O delegaţie a unuia dintre cei mai importanţi producători siderurgici asiatici, Jindal, a vizitat miercuri platforma combinatului Liberty Galaţi, împreună cu prefectul George Toderaşc. Compania a fost înscrisă la precedentele două licitaţii, fără a depune vreo ofertă. Conform reprezentantului Guvernului în teritoriu, există în continuare un interes real pentru platforma industrială gălăţeană.
Chiar dacă a trecut prin două licitaţii ratate, combinatul siderurgic din Galaţi prezintă în continuare interes în ochii investitorilor.
O delegaţie a companiei Jindal din India, condusă de preşedintele Naveen Jindal, a vizitat miercuri platforma industrială a colosului industrial, alături de prefectul judeţului Galaţi, George Toderaşc.
Conform acestuia din urmă, motivul deplasării a fost „pentru a vedea la faţa locului realitatea industriei siderurgice gălăţene şi pentru a discuta despre situaţia actuală a Liberty Galaţi, dar şi despre soluţiile care pot contribui la depăşirea perioadei dificile prin care trece compania”.
Vizita vine pe fondul tensiunilor tot mai crescute, marcate de două proteste, în ultima săptămână: unul care a reunit aproximativ 200 de siderurgişti, pe 14 iunie, în faţa principalei căi de acces în fostul Sidex, alta desfăşurată pe 7 iulie, în faţa Prefecturii, la care au participat aproximativ 60 de oameni.
Conform prefectului, acesta a avut discuţii cu Naveen Jindal, reprezentantul companiei Jindal, grup care produce anual peste 40 de milioane de tone de oţel şi este cel mai mare producător de profil din Asia.
Având în vedere interesul companiei indiene pentru achiziţionarea combinatului siderurgic de la Galaţi, discuţiile s-au concentrat asupra posibilităţilor de reluare a producţiei de oţel şi asupra menţinerii locurilor de muncă de pe platforma siderurgică.
„În aceste zile există motive să privim cu speranţă către viitor. Sunt în desfăşurare discuţii şi demersuri care pot contribui la găsirea unor soluţii pentru ieşirea din această situaţie dificilă. În acest moment este prematur să vorbim despre soluţii definitive, însă este important că există dialog, implicare şi disponibilitate pentru găsirea celor mai bune variante”, a declarat prefectul judeţului Galaţi, George Toderaşc.
Două licitaţii, zero rezultate
Chiar dacă la cea de-a doua licitaţie, din 19 iunie, preţul de pornire a fost scăzut de la 709 la 463 milioane de euro, niciun investitor nu a făcut vreo ofertă, pornind de la acest prag.
Cu toate acestea, există cinci companii interesate, care au cumpărat caietele de sarcini.
Reprezentanţi din administraţia combinatului au declarat pentru News.ro că investitorii înscrişi au fost:
- UMB Steel SRL, din grupul UMB, deţinut de familia Umbrărescu. Grupul UMB este activ în proiectare şi construcţii de drumuri şi poduri, producerea de metale feroase şi de produse din beton pentru construcţii sau producerea energiei electrice. Pe 8 aprilie 2026, Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea combinatului siderurgic ArcelorMittal Hunedoara de către UMB Steel;
- Metinvest B.V., un grup de companii siderurgice şi miniere cu operaţiuni în Ucraina, Italia, Bulgaria, Marea Britanie şi SUA. Grupul este controlat de omul de afaceri ucrainean Rinat Ahmetov;
- Jindal Steel (International), cu operaţiuni internaţionale pe piaţa oţelului, energiei şi a minereurilor. În 2025, a preluat combinatul din Ostrava (Cehia);
- Sidenor Steel Industry – cel mai mare producător grec de produse din oţel;
- JSW Steel Limited – un producător multinaţional indian de oţel, cu sediul în Mumbai.
“Vom merge către Comitetul interministerial şi creditorii, să discutăm care este pasul următor”, a precizat pentru News.ro Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, unul dintre administratorii concordatari ai Liberty Galaţi. Discuţia avea loc la momentul celei de-a doua licitaţii, la mijlocul lunii iunie.
Creditorii principali la care face referire Cîrlănaru sunt Exim Banca Românească şi ANAF, care au de recuperat împreună aproximativ 400 de milioane de euro.
Pasul următor presupune fie organizarea unei noi licitaţii, la acest preţ, fie schimbarea modalităţii de vânzare.
„Există, conform legii, şi modalitatea negocierii directe, se poate schimba şi planul pe de-a-ntregul, evident, dar asta doar dacă are un fundament. Este decizia creditorilor ce se întâmplă mai departe. Până atunci, compania rămâne tot în concordat, tot cu lipsă de activitate”, a explicat Cîrlănaru, care ar fi principalele direcţii pentru perioada următoare.
