Dificultăţile de comunicare socială sunt printre principalele caracteristici ale tulburării de spectru autist (TSA), iar opţiunile terapeutice rămân limitate. Un nou studiu sugerează că o tehnică neinvazivă de stimulare cerebrală, bazată pe impulsuri magnetice rapide, ar putea contribui la ameliorarea acestor probleme la copii.
O nouă tehnică de stimulare cerebrală ar putea ajuta copiii cu autism să îşi îmbunătăţească abilităţile sociale. O cercetare, realizată în China şi publicată miercuri, în revista BMJ, a evaluat efectele unei metode numite stimulare accelerată continuă theta burst (a-cTBS). Tehnica foloseşte impulsuri magnetice rapide aplicate asupra cortexului motor primar stâng, o regiune cerebrală implicată în mişcare, limbaj şi procese de cogniţie socială. Metoda a mai fost studiată anterior şi în alte afecţiuni, inclusiv în depresie.
La studiu au participat 200 de copii cu autism, cu vârste între patru şi zece ani. Aproximativ jumătate dintre ei aveau şi dizabilitate intelectuală.
Participanţii au fost împărţiţi în două grupuri: un grup a primit zece şedinţe de a-cTBS pe parcursul a cinci zile, iar celălalt a urmat o procedură simulată, fără o stimulare activă.
Dintre cei 193 de copii care au finalizat studiul, cei trataţi prin a-cTBS au prezentat o îmbunătăţire semnificativă a comunicării sociale.
Beneficiile au fost observate şi la evaluarea efectuată după o lună. Copiii din grupul tratat au avut şi progrese mai mari în dezvoltarea limbajului.
Potrivit cercetătorilor, metoda a avut şi un profil de siguranţă favorabil. Reacţiile adverse raportate au fost uşoare până la moderate şi s-au remis spontan, fără intervenţii suplimentare.
Autorii studiului consideră că rezultatele susţin utilizarea a-cTBS ca „o opţiune terapeutică viabilă şi care poate fi aplicată pe scară largă” pentru copiii cu tulburare de spectru autist.
Într-un articol asociat studiului, profesorul Benjamin Becker, de la Universitatea din Hong Kong, subliniază faptul că programele comportamentale destinate persoanelor cu autism pot fi consumatoare de timp, greu accesibile sau doar parţial eficiente.
Specialiştii atrag însă atenţia că noua tehnică nu ar trebui să înlocuiască sprijinul psihosocial şi măsurile educaţionale adaptate nevoilor copiilor cu autism.
În opinia specialiştilor, dacă rezultatele vor fi confirmate şi în alte studii, această metodă de stimularea cerebrală ar putea deveni o componentă importantă a îngrijirii multidisciplinare pentru copiii cu autism şi dificultăţi majore de comunicare socială.
