Președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, Ștefan Pălărie, a atras atenția asupra unei noi tendințe în țările nordice, prin punerea accentului pe dezvoltarea competențelor fundamentale prin instrumente non-digitale.
El a menționat că tendința devine vizibilă mai ales în Danemarca și Norvegia, după rezultatele recente ale testelor PISA, care au indicat o scădere de câteva zeci de puncte, sub media OECD.
‘Și-au asumat răspunderea pentru un pic prea mult entuziasm în zona de îmbrățișare a direcției de digitalizare, înlocuirea manualelor clasice cu ecrane, înlocuirea ‘pen and paper’ cu ‘touch’ și ‘move’. Și au început să gândească dacă nu cumva niște lucruri au fost sărite cu vederea’, a spus senatorul USR, în cadrul celei de-a II-a ediții a Conferinței ‘Educația în era AI’, desfășurată la Palatul Parlamentului.
Ștefan Pălărie a arătat că, în ultimii ani, digitalizarea educației a fost însoțită de un entuziasm crescut pentru utilizarea materialelor video, a elementelor de gamification și a formatelor interactive. El a subliniat însă că un design atractiv nu garantează dezvoltarea competențelor fundamentale de gândire.
‘Probabil că ați auzit și de termenul edutainment, unde educația trebuie să fie distractivă. Facem gamification, punem micropastile de învățare, de cunoștințe în teste, în chestiuni interactive. Ca apoi să constatăm cu toții, inclusiv cercetători, nu observatori sau ageamii, că (…) am câștigat un foarte frumos desing grafic, dar pierdem competențe fundamentale de gândire, pe care nu știm cum le mai recuperăm la tânărul adult sau la adultul din societate. Acesta a fost un duș rece. Sunt experți în educație la nivel mondial care acum se gândesc ce facem cu direcția în care s-a îndreptat lumea și cu aparenta iluzie pe care noi am mers în prima etapă’, a spus Pălărie.
Senatorul Ștefan Pălărie, care este profesor de Tehnologia Informației și a Comunicațiilor la clasele a IX-a și a X-a, a declarat că folosește inteligența artificială pentru elaborarea planurilor de lecție și a testelor de evaluare. El a subliniat că elevii trebuie să înțeleagă limitele și posibilitățile inteligenței artificiale, dar și importanța gândirii critice.
Președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, Mihai Ghigiu, a evidențiat importanța unor reglementări care să protejeze copii de pericole precum: cyberbullying, pornografie infantilă, violență în mediul online sau jocuri de noroc ilegale.
‘Cred că inteligența artificială e parte din viața noastră. Ideea de a o interzice sau a o limita mi se pare puțin probabilă. Mai important este să ne gândim cum putem să folosim acest instrument, pe de o parte pentru a-i ajuta pe profesori în activitatea la clasă – nu cred că inteligența artificială va înlocui profesorul – însă poate să fie un instrument pentru a vă ajuta cu diverse sinteze, pentru a oferi un sprijin copiilor care au anumite nevoi speciale. Cred că inteligența artificială vă poate scut de o parte din birocrația cu care vă confruntați’, a spus el.
