Parchetul german a acuzat joi autoritățile ucrainene că au ordonat sabotarea gazoductelor ruso-germane Nord-Stream la puțin timp după invazia rusă din Ucraina, anunț care intervine în ziua de după inculparea unui prim suspect, relatează AFP.
Suspectul, identificat ca Serghii Kuzniețov, ‘și alți militari au elaborat, la cererea autorităților ucrainene, un plan vizând distrugerea gazoductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2’, a precizat parchetul într-un comunicat, reamintind că aceste conducte submarine au fost sabotate cu explozibil în septembrie 2022.
Acuzatul a fost arestat pe 21 august 2025 în Italia, apoi extrădat în septembrie în Germania.
Kuzniețov a declarat că era, la momentul faptelor, și că a fost până în 2023, comandant în armata ucraineană și susține că se afla în Ucraina la momentul sabotajului.
Potrivit acuzării, suspectul și complicii săi (scafandri, un comandant de navă și un pirotehnist) au închiriat un velier în Germania și apoi s-au îndreptat spre insula daneză Bornholm. De acolo, echipa sa a fixat încărcături explozive pe conducte, care apoi au fost activate și gazoductele distruse.
‘Obiectivul era de a împiedica în mod durabil livrările de gaze prin gazoducte și de a face în așa fel ca Rusia să nu mai poată utiliza veniturile provenite din comerțul cu gaze naturale pentru a-și finanța efortul de război’, notează parchetul.
Nord Stream 2 nu era în funcțiune la momentul evenimentelor. Nord Stream 1 furniza, înainte de invazia rusă în Ucraina, ‘circa jumătate din nevoile anuale de gaze naturale’ ale Germaniei, reamintește comunicatul.
Berlinul a fost criticat pentru construcția Nord Stream, lansat în 2011, pentru că gazoductele au sporit dependența energetică europeană față de o țară ostilă.
După invazie, UE fost nevoită să pună capăt celei mai mari părți a importurilor de hidrocarburi rusești, ceea ce a dus la o creștere accelerată a prețurilor energiei.
Ucraina nu și-a recunoscut niciodată responsabilitatea în acest sabotaj, dar nici nu și-a ascuns satisfacția, considerând legitim orice atac în măsură să slăbească capacitatea Kremlinului de a-și finanța războiul, comentează France Presse.
