O reducere a participației statului în anumite companii strategice din energie nu reprezintă un interes și nu consider că o companie va fi mai profitabilă sau că va fi condusă mai bine dacă 10% sau 15% din pachetul de acțiuni nu va mai fi al statului, ci al altor companii, a declarat, luni, în cadrul audierilor din comisiile reunite, de specialitate, din Parlament, ministrul desemnat al Energiei, Bogdan Ivan.
‘Referitor la guvernanța corporativă, am avut în ultima perioadă o dezbatere publică în care atât zona parlamentară, cât și cea guvernamentală au avut poziții diferite. Personal, consider că o reducere a participației statului în anumite companii strategice din energie nu reprezintă un interes. Nu consider că o anumită companie va fi mai profitabilă, va fi condusă mai bine, va avea rezultate mai bune dacă 10% sau 15% din pachetul de acțiuni al acelei companii nu va mai fi a statului, ci va fi al altor companii. În momentul de față, atât în cazul Electrica, cât și în cazul Romgaz, la ultimele emisiuni prin care am început să atragem capital pentru investiții au fost subscripții și de 13 ori mai mari decât pachetul pe care l-am scos în piață, ceea ce înseamnă că există apetit pentru a investi în aceste companii fără să fim nevoiți să vindem pachete majoritare de acțiuni’, a precizat Ivan.
În viziunea demnitarului, o prioritate în cazul acestor companii, este nevoia de clarificarea a tot ceea ce înseamnă indicator de performanță, cu ‘evaluări anuale, nu formale’, care să aibă un impact direct asupra componentei variabile a tuturor celor din structura de management.
‘Îmi doresc să se știe foarte clar că, odată ajunși acolo, trebuie să răspundă față statului român, care este reprezentat de această dată prin Ministerul Energiei. Pentru că fiecare acțiune pe care o au aceste companii, fiecare plan de investiții va trebui să fie un coerent și sincronizat cu interesul pe care îl are astăzi Guvernul României și România, prin care vrem să creștem capacitățile în soluția energiei electrice în bandă, precum și capacitățile de stocare’, a susținut oficialul.
Potrivit sursei citate, în privința programului de guvernare, ‘prioritățile sunt extrem de clare și cred că nu au neapărat o amprentă politică’.
‘Din punct de vedere al programului de guvernare în materie de energie, prioritățile sunt extrem de clare și cred că nu au neapărat o amprentă politică, și anume creșterea capacităților de producție energiei electrice în România, creșterea capacității de energie în bandă, creșterea capacității de stocare în țara noastră și creșterea capacității de extragere a gazelor naturale. Toate acestea cu un obiectiv foarte simplu și clar, care impactează la nivel național întreaga noastră economie și industrie, și anume reducerea prețului final la energia electrică și la gaze naturale pentru consumatorul casnic și pentru consumatorul industria (…) Orice variație a prețului energiei se regăsește automat în fiecare produs sau serviciu pe care noi și cetățenii României ajung să-l plătească. Din punct de vedere al obiectivelor pe termen scurt, cel mai important este ca, până în 31 august 2026, să reușim să ducem la capăt acele proiecte din PNRR, acele jaloane care trebuie închise, acele reforme pentru care trebuie să fie adoptate acte normative’, a punctat Bogdan Ivan.
În opinia ministrului desemnat, la capitolul investiții, prioritatea zero este creșterea capacității producției de energie electrică nucleară.
‘Din punct de vedere al programelor de investiții principale, cel mai important mecanism din producția de energie electrică în bandă, aici putem să spunem că avem ca și prioritate zero creșterea capacității producției de energie electrică nucleară la Cernavodă, unde avem deja un acord pentru reactorul numărul unu în valoare de 3 miliarde de euro, care va asigura retehnologizarea acestui reactor care, odată cu implementarea proiectului, va putea să genereze energie electrică curată, cu impact de CO2 foarte redus începând cu 2030. De asemenea, avem discuții avansate și proceduri stabilite pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, care ar trebui să aibă o durată de aproximativ 5 ani de zile până când vor deveni funcționale. Odată intrate în producție, vor reuși să dubleze capacitatea de producție a energiei de la 1400 de megawați la 2800 de megawați’, a afirmat oficialul.
Acesta a făcut referire și la contractele în materie de producție a energiei electrice regenerabile, în urma cărora va fi generată o putere instalată de aproximativ 5000 de megawați pe fotovoltaic și eolian.
Totodată, Ivan a vorbit despre finalizarea investițiilor blocate în domeniul hidrocentralelor.
‘Mă bucur foarte mult că, la nivelul acestor comisii, indiferent de culoarea politică, există oameni care iubesc România și care sunt convinși că, indiferent de ideologie, e extrem de important ca aceste hidrocentrale care au început să fie construite încă de acum 30 de ani, care au ajuns la un stadiu fizici de 98%, să poată să fie duse la capăt, să producă energie ieftină, în bandă pentru Sistemul Energetic Național, fără a fi blocate de tertipuri ale diferitelor entități private care încearcă să blocheze aceste proiecte extrem de importante. Din acest punct de vedere există și un proiect de lege depus de colegii noștri de la Senat’, a menționat ministrul propus.
În același timp, referitor la Centrala de la Mintia, Bogdan Ivan a punctat faptul că aceasta poate să aducă în Sistemul Energetic Național peste 1.800 de megawați, echivalentul a peste 25% din consumul de energie al României. ‘Acest lucru este evident că va duce la o scădere a prețului final al energiei electrice prin echilibrarea sistemului energetic și printr-o producție mult mai mare’, a spus Ivan.
Birourile permanente reunite ale Parlamentului au decis ca plenul comun în care se va da votul în ceea ce privește învestirea Guvernului condus de către Adrian Veștea să aibă loc luni, începând cu ora 21:30.
Tot luni, între orele 12:00 – 21:00, au loc audierile în comisiile de specialitate, în cazul persoanelor propuse pentru funcția de ministru.
Citeşte şi:
Parlament/ Comisii de specialitate – încep audierile miniștrilor propuși în Guvernul Veștea
