Parlamentul European a dezaprobat miercuri decizia președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a numi o unitate militară după denumirea unei grupări care a masacrat cetățeni polonezi în Al Doilea Război Mondial, decizie ce a tensionat relațiile dintre Ucraina și Polonia, relatează agenția dpa.
Într-o rezoluție adoptată de Parlamentul European cu 460 de voturi ”pentru”, 136 ”împotrivă” și 59 de abțineri, eurodeputații semnalează că acțiunea lui Zelenski denotă ”lipsă de respect față de sensibilitățile și durerea polonezilor” și subminează ”relațiile de vecinătate” dintre cele două țări.
Zelenski a declanșat în luna mai o dispută cu Polonia după ce a conferit unei unități militare distincția ”Eroii UPA”. UPA (Armata Insurecțională Ucraineană) este o unitate de combatanți ucraineni considerată de Polonia responsabilă pentru uciderea în masă a polonezilor și evreilor, mai ales în partea de vest a Ucrainei, în timpul ocupației germane din Al Doilea Război Mondial.
Acțiunea președintelui ucrainean de glorificare a respectivei unități a condus la o dispută cu Polonia, unul dintre principalii susținători ai Ucrainei în războiul cu Rusia. În semn de protest, președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras președintelui ucrainean Ordinul Vulturul Alb, cea mai înaltă distincție poloneză, decernată anterior lui Zelenski.
Ministrul polonez al apărării, Wladislaw Kosiniak-Kamysz, a avertizat marțea trecută Ucraina cu privire la consecințele pe care această criză provocată relațiilor ucraineano-poloneze le-ar putea avea asupra aspirațiilor europene ale Kievului. Acest ministru a spus că el are ”impresia că o parte a elitei de la Kiev nu este cu adevărat favorabilă aderării la UE dacă aceasta implică respectarea anumitor standarde europene”.
Declarația acestuia a venit după ce Zelenski a spus că Ucraina este liberă să-și omagieze personalitățile istorice așa cum dorește. ”Nimeni nu ne poate spune cum ar trebui să ne onorăm eroii”, a indicat președintele ucrainean.
Atunci, nimeni nu ar trebui să spună Poloniei cum ar trebui ”să voteze asupra aderării unei țări la UE”, i-a replicat ministrul polonez al apărării.
Cu toate acestea, în ziua următoare parlamentul de la Kiev a votat pentru ridicarea unui monument în onoarea ”celor mai remarcabili reprezentanți ai națiunii ucrainene”, dând astfel curs unui apel al președintelui Zelenski, acțiune care însă a adâncit criza diplomatică dintre Kiev și Varșovia.
Textul legii votate invocă obiectivul ”formării unei identități naționale”, noul monument se va numi ”Panteon”, va fi construit la Kiev și va omagia figuri-cheie din diferite perioade ale istoriei Ucrainei, începând cu Rusia Kieveană.
Reprezentanți controversați din trecutul țării, astăzi considerați luptători pentru independența Ucrainei, urmează să fie exhumați și reînhumați în noul monument, inclusiv membri din Armata Insurecțională Ucraineană (UPA). De asemenea, rămășițele pământești ale lui Andrii Melnik, liderul Organizației Naționaliștilor Ucraineni, decedat în anul 1964, au fost repatriate recent din Luxemburg și au fost organizate în Ucraina funeralii de stat, în prezența lui Zelenski și a altor demnitari.
Șeful administrației prezidențiale poloneze, Zbigniew Bogucki, a catalogat miercurea trecută drept o provocare crearea acestui monument care va omagia inclusiv naționaliști precum Stepan Bandera, considerat de Polonia un ”criminal autor al genocidului împotriva polonezilor” în Al Doilea Război Mondial. ”Glorificarea lui Bandera, asasinul care a comis crimele inumane de genocid în Volînia și Mica Polonie, îndepărtează Ucraina de lumea civilizată, de valorile europene și transatlantice”, a subliniat oficialul polonez.
În rezoluția sa, Parlamentul European îndeamnă Polonia și Ucraina să ia măsuri pentru detensionare și să facă ”eforturi suplimentare cu bună-credință în direcția reconcilierii”.
