Patronatul Funizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) avertizează, amrşi, că Ordinul CNAS cu privire la programele naţionale de sănătate riscă să întârzie tratamentele pacienţilor şi să le reducă şansele de supravieţuire. Organizaţia acuză CNAS că ignoră faptul că sectorul privat asigură aproximativ 78,5% din furnizorii de servicii clinice de specialitate, 88% din Programul National de oncologie-tratament medicamentos şi 82% din Programul National de oncologie – tratament radioterapie, cuprinzând aproximativ 43% din personalul medical al României. ”Practic, pentru CNAS pare să nu conteze dacă pacientul oncologic începe tratamentul astăzi sau peste trei luni”, transmite PALMED, cerând şi explicaţii cu privire la ce se întâmplă cu contractele aflate deja în derulare şi cu tratamentul pacienţilor deja înscrişi în programe.
”Ordinul publicat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate privind modificarea normelor de derulare a programelor naţionale de sănătate curative riscă să întârzie tratamentele pacienţilor şi să le reducă şansele de supravieţuire, afectând totodată sustenabilitatea sistemului de sănătate şi utilizarea eficientă a fondurilor publice. În acest sens, PALMED solicită retragerea imediată a proiectului de Ordin publicat de CNAS”, a transmis, marţi, într-un comunicat de presă, Patronatul Funizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED) care reprezintă furnizori ce activează în toate segmentele esenţiale ale sistemului medical: spitale, clinici, laboratoare, imagistică, dializă, recuperare medicală, servicii de îngrijiri la domiciliu.
Proiectul CNAS limitează accesul pacienţilor la tratament
”În urma unei analize complexe a proiectului de Ordin, PALMED afirmă că acesta nu reprezintă o reformă a sistemului de sănătate, ci o încercare de limitare administrativă a accesului pacienţilor la o parte semnificativă a infrastructurii medicale existente în România”, avertizează sursa citată.
Potrivit PALMED, ”în timp ce pacienţii aşteaptă soluţii pentru reducerea timpilor de aşteptare, acces mai rapid la investigaţii şi tratamente şi utilizarea tuturor resurselor disponibile, CNAS răspunde cu formule statistice, capacităţi declarative şi mecanisme birocratice care ignoră realitatea din teren”.
O reglementare care elimină pacientul din ecuaţie
”Poate cea mai gravă vulnerabilitate a proiectului este că acesta nu măsoară accesul real al pacientului la tratament. Nu măsoară: timpul de aşteptare; listele de aşteptare; continuitatea tratamentului; capacitatea efectiv disponibilă; numărul pacienţilor care nu pot fi preluaţi; impactul întârzierii tratamentului asupra evoluţiei bolii”, susţin oficialii PALMED.
Potrivit acestora, proiectul se bazează pe formule care compară necesarul estimat de pacienţi cu capacităţi declarate de furnizorii publici.
”Practic, pentru CNAS pare să nu conteze dacă pacientul oncologic începe tratamentul astăzi sau peste trei luni. Nu contează dacă pacientul cu risc cardiovascular major este investigat înainte sau după producerea unui infarct. Nu contează dacă pacientul cu scleroză multiplă îşi pierde ireversibil funcţiile neurologice în perioada în care aşteaptă accesul la tratament. Pentru pacienţi însă, toate acestea reprezintă diferenţa dintre supravieţuire, dizabilitate sau deces”, transmis reprezentanţii patronatului.
CNAS ignoră deliberat o componentă majoritară din sistemul medical românesc
Aceştia susţin că proiectul este construit ca şi cum infrastructura medicală privată a României nu ar exista.
”ceastă abordare este cu atât mai greu de înţeles cu cât furnizorii privaţi reprezintă astăzi o componentă esenţială a sistemului medical naţional”, avertizează PALMED.
Potrivit datelor transmise de organizaţie, sectorul privat asigură:
- aproximativ 78,5% din furnizorii de servicii clinice de specialitate;
- aproximativ 82,89% din furnizorii de servicii paraclinice şi imagistică;
- aproximativ 89% din serviciile de dializă;
- 88% din Programul National de oncologie-tratament medicamentos;
- 82% din Programul National de oncologie – tratament radioterapie;
- aproximativ 43% din personalul medical al României.
”În plus, furnizorii privaţi au investit în ultimii ani sute de milioane de euro în spitale, laboratoare, centre oncologice, infrastructură de diagnostic şi tratament şi tehnologii medicale moderne.Cu toate acestea, proiectul CNAS încearcă să evalueze capacitatea sistemului de sănătate ignorând exact segmentul care susţine majoritatea serviciilor contractate în numeroase domenii esenţiale”, se mai arată în comuncatul de presă citat.
Modificarea regulilor după ce investiţiile au fost deja realizate
”PALMED solicită conducerii CNAS să explice public de ce această iniţiativă apare exact acum. În ultimii ani, numeroşi furnizori privaţi au realizat investiţii de milioane de euro în infrastructură dedicată pacienţilor incluşi în programele naţionale de sănătate. Mai mult, există furnizori care au finalizat aceste investiţii şi care aşteaptă de peste un an aprobări şi proceduri administrative necesare pentru integrarea capacităţilor dezvoltate în programele naţionale asupra cărora CNAS nu s-a pronunţat in termenul legal”, mai transmite PALMED.
Organizaţia transmite câteva întrebări pe care le consideră legitime:
- Ce se întâmplă cu contractele aflate în derulare?
- Ce se întâmplă cu pacienţii aflaţi deja în tratament?
- Ce se întâmplă cu investiţiile realizate în baza cadrului normativ existent?
- Ce se întâmplă cu furnizorii care au construit infrastructură medicală şi care încă aşteaptă aprobarea CNAS pentru a pune la dispoziţia pacienţilor accesul la aceasta?
”România se află în etapa finală a procesului de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), proiect strategic considerat de autorităţile statului drept cel mai important obiectiv naţional după aderarea la NATO şi Uniunea Europeană. OECD promovează sisteme de sănătate construite în jurul: pacientului; libertăţii de alegere; accesului la servicii; rezilienţei sistemului; utilizării eficiente a tuturor resurselor disponibile. În timp ce OECD vorbeşte despre acces şi libertatea pacientului de a alege furnizorul capabil să îi ofere tratamentul necesar, CNAS propune mecanisme care pot reduce opţiunile pacientului”, avertizează furnizorii privaţi de servicii medicale.
Apel către organizaţiile de pacienţi
”PALMED adresează un apel public tuturor organizaţiilor de pacienţi cronici, federaţiilor şi alianţelor de pacienţi din România să analizeze cu atenţie efectele acestui proiect şi să solicite CNAS răspunsuri clare privind impactul asupra accesului la tratament. Toţi pacienţii care depind de programele naţionale de sănătate au dreptul să ştie dacă accesul lor la tratament va fi afectat şi care sunt garanţiile că noile reguli nu vor conduce la creşterea timpilor de aşteptare şi la restrângerea opţiunilor de tratament”, se mai arată în comunicatul de presă.
De asemenea, organizaţia transmite un apel către întregul sector medical privat: ”Invităm toate organizaţiile profesionale şi toţi furnizorii privaţi de servicii medicale să se alăture acestui demers.Astăzi este vorba despre programele naţionale de sănătate. Mâine poate fi vorba despre orice alt segment al relaţiei dintre furnizorii de servicii medicale şi finanţatorul public”.
Solicitările PALMED:
- retragerea imediată a proiectului de Ordin din procedura de transparenţă decizională;
- constituirea unui grup de lucru real cu participarea tuturor actorilor relevanţi;
- realizarea unei analize independente de impact;
- elaborarea unei metodologii centrate pe pacient şi pe accesul real la tratament;
- utilizarea integrală a capacităţilor existente ale sistemului de sănătate, indiferent de forma de proprietate.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Horaţiu Moldovan, a anunţat, sâmbătă, trei noi paşi pentru modernizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Unul dintre acestea se referă la modificarea cadrului legislativ pentru consolidarea complementarităţii dintre sistemul public şi cel privat, pentru programele naţionale de sănătate
“Am publicat în transparenţă decizională proiectul Ordinului preşedintelui CNAS prin care este introdusă o formulă obiectivă şi transparentă pentru evaluarea situaţiilor în care capacitatea furnizorilor publici este depăşită în cadrul programelor naţionale de sănătate. Scopul acestei iniţiative este de a întări complementaritatea reală dintre sectorul public şi cel privat, pe baza unor criterii clare şi verificabile, şi nu a unor evaluări arbitrare. Pacientul trebuie să fie principalul beneficiar al acestei abordări”, a precizat Horaţiu Moldovan.
Preşedintele CNAS a explicat că “atunci când capacitatea furnizorilor publici este insuficientă pentru a răspunde nevoilor reale ale pacienţilor, mecanismele de colaborare cu furnizorii privaţi trebuie să poată fi activate transparent şi predictibil, astfel încât pacienţii să aibă acces mai rapid la servicii medicale finanţate de CNAS”.
“Vorbim despre programe esenţiale pentru pacienţii cu afecţiuni grave, precum oncologia, bolile cardiovasculare, radioterapia, investigaţiile de înaltă performanţă precum PET-CT şi multe altele. Obiectivul este ca pacienţii să beneficieze de diagnostic şi tratament în timp util, cât mai aproape de casă, de familie şi de comunitatea în care trăiesc. La nivel strategic, această măsură contribuie atât la reducerea timpilor de aşteptare pentru pacienţi, cât şi la valorificarea eficientă a capacităţilor existente în sistemul de sănătate, în beneficiul direct al celor care au nevoie de servicii medicale esenţiale”, a mai spus Moldovan.
