Patru angajați și două firme, printre care și Distrigaz, au fost trimiși în judecată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, în dosarul exploziei de la blocul din cartierul Rahova, în octombrie 2025, în care patru persoane au murit.
Este vorba despre doi angajați de la Distrigaz, instalatori de rețele, care au acționat în calitate de agenți de intervenție de urgență, precum și doi angajați (instalatori) ai firmei Amproperty Construct SRL din București.
Cele două firme trimise în judecată sunt Distrigaz – operatorul sistemului de distribuție a gazelor naturale din zonă și Amproperty Construct SRL – operator economic autorizat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru verificarea și revizia tehnică a instalațiilor de utilizare a gazelor naturale.
Inițial, în timpul anchetei, au fost arestate trei persoane – Mihai Burcea, Andrei Robert Soare și George Daniel Costache, unul fiind angajat al Distrigaz, iar ceilalți angajați ai firmei Amproperty Construct SRL din București. Ulterior, aceștia au fost eliberați, iar în prezent se află sub control judiciar.
În cauză, 297 de persoane fizice și juridice s-au constituit părți civile, fiind desemnați patru avocați din oficiu, în calitate de reprezentanți comuni ai unor grupuri de persoane vătămate și părți civile.
Pentru recuperarea prejudiciilor, procurorii au pus sechestru pe bunurilor mobile și imobile ale persoanelor și firmelor trimise în judecată, până la concurența sumelor de 68.095.536 de euro și 6.547.076 lei, reprezentând valoarea probabilă actualizată a pagubei.
În executarea acestor măsuri, a fost aplicat efectiv sechestru asigurător pe sediul Distrigaz, alcătuit dintr-un teren intravilan în suprafață de 15.306 mp și nouă construcții, precum și bunuri ale unuia dintre agenții de intervenție de urgență. Valoarea estimată a bunurilor sechestrate depășește 68 de milioane de euro.
În dimineața zilei de 17 octombrie 2025, la scara 2 a blocului 32 din str. Vicina nr. 3, Sector 5, a avut loc o explozie, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea a opt persoane și distrugerea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a 54 de apartamente, precum și distrugerea sau degradarea a 45 de autoturisme.
De asemenea, au fost deteriorate alte 96 de apartamente din scările învecinate blocului afectat de explozie.
Potrivit unui comunicat al Parchetului, în actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că cei patru angajați și cele două firme, prin contribuții culpabile distincte, după manifestarea unei scăpări de gaze provenite din sistemul de distribuție, nu au asigurat adoptarea măsurilor necesare identificării naturii defectului, localizării și izolării sursei și împiedicării migrării și acumulării gazelor în imobil.
În toate cele șase situații, rezultatul a fost produs prin omisiunea îndeplinirii unor obligații de intervenție și de siguranță, starea de pericol fiind astfel menținută până la producerea exploziei.
Potrivit probelor administrate, în data de 16 octombrie 2025, aproximativ între orele 06:15 și 07:00, efectele electrice și termice ale unor defecte produse la cablurile electrice subterane au determinat încălzirea și perforarea, în două puncte, a conductei subterane de polietilenă care alimenta cu gaze naturale blocul 32, amplasată între blocurile 32 și 33.
Gazele eliberate în sol au pătruns în canalul termic subteran, au migrat prin acesta către subsolul blocului 32, scara 2, și s-au propagat vertical prin puțul liftului și prin celelalte goluri și canalizații tehnice ale construcției. Acumularea progresivă a gazelor, îndeosebi la nivelurile superioare ale imobilului, a determinat formarea unui amestec exploziv gaz-aer, care s-a aprins în data de 17 octombrie 2025, la ora 09:08, la nivelul etajelor 5 și 6.
Explozia s-a inițiat într-un apartament de la etajul 5, iar sursa cea mai probabilă de aprindere a fost o scânteie produsă la acționarea unui întrerupător electric.
‘Oprirea alimentării cu gaze a instalației de utilizare a imobilului nu a întrerupt scurgerea, întrucât sursa acesteia se afla în amonte, la conducta subterană avariată, componentă a sistemului de distribuție, ceea ce explică persistența manifestărilor în imobil inclusiv după oprirea alimentării.
Explozia a provocat decesul a patru persoane și vătămarea corporală a altor opt persoane. Imobilul a fost distrus și degradat, toate cele 54 de apartamente ale scării fiind aduse în stare de neîntrebuințare. Totodată, au fost deteriorate 96 de imobile învecinate și au fost distruse sau deteriorate 45 de autoturisme aflate în proximitate’, explică procurorii.
În privința operatorului sistemului de distribuție, Distrigaz, art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice și a gazelor naturale instituie obligația de a opera, întreține și repara sistemul de distribuție în condiții de siguranță. Normele tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin Ordinul președintelui ANRE nr.89/2018, precum și procedurile interne de intervenție în caz de urgență impun, în cazul unei sesizări privind scăpări de gaze, două operațiuni distincte: identificarea naturii defectului, respectiv stabilirea faptului că gazele provin din sistemul de distribuție, iar nu din instalația de utilizare, și localizarea concretă a porțiunii avariate, în vederea izolării acesteia.
Parchetul spune că, în intervalul cuprins între data de 16 octombrie 2025, ora 07:08, și data de 17 octombrie 2025, ora 09:08, Distrigaz a fost sesizat în șapte rânduri cu privire la mirosul de gaz la cele două blocuri învecinate.
Procurorii au reținut în sarcina Distrigaz deficiențe în modul în care serviciul său de urgență a fost desfășurat, coordonat și închis, constând în:
* necontinuarea intervențiilor inițiale, efectuate de câte un singur agent, prin mobilizarea echipei de intervenție și a resurselor necesare localizării și securizării defectului;
* neasigurarea controlului în ordinea și în zonele obligatorii, respectiv mai întâi asupra rețelei de distribuție, a căminelor celorlalte utilități și a subsolurilor imobilelor învecinate, apoi asupra echipamentelor de reglare și măsurare și numai ulterior asupra instalației de utilizare;
* închiderea incidentelor fără o fundamentare tehnică verificabilă și fără clarificarea rezultatelor măsurătorilor efectuate;
* încetarea măsurilor operative și părăsirea zonei înainte de localizarea defectului și de eliminarea totală a gazelor din imobil;
* necorelarea sesizărilor succesive din aceeași zonă într-o evaluare unitară, care ar fi impus reconsiderarea concluziilor anterioare, inclusiv în raport cu reapariția mirosului după oprirea și sigilarea alimentării.
În cazul primului agent de intervenție de urgență, în vârstă de 54 de ani, procurorii au avut în vedere că, potrivit procedurilor de intervenție, acestuia îi revenea obligația de a identifica tipul defectului, prin verificarea, în această ordine, a rețelei de distribuție, a echipamentelor de reglare și măsurare și, ulterior, a instalației de utilizare, de a transmite complet informațiile către persoanele cu atribuții de coordonare și de a continua activitatea până la predarea amplasamentului către echipa de intervenție. Inculpatul a intervenit în data de 16 octombrie 2025, între orele 07:54 și 09:19, la blocul în care s-a produs ulterior explozia.
Acestuia i se impută că a efectuat verificări incomplete, fără examinarea efectivă a subsolului și fără controlul rețelei de distribuție în zonele prevăzute de procedură, deși existau indicii privind prezența metanului, și că a orientat evaluarea incidentului către o altă sursă, inclusiv către monoxidul de carbon, gaz incolor și inodor, care nu putea explica mirosul reclamat.
Totodată, el nu a comunicat corespunzător constatările și persistența manifestărilor după oprirea alimentării, nu a solicitat continuarea intervenției cu resurse adecvate și a limitat intervenția la întreruperea și sigilarea alimentării instalației de utilizare, părăsind locul fără ca defectul din sistemul de distribuție să fie identificat și pus în siguranță.
Al doilea agent de intervenție de urgență, în vârstă de 31 de ani, a intervenit de două ori la blocul învecinat, în data de 16 octombrie 2025, între orele 13:39 și 14:12, și în data de 17 octombrie 2025, între orele 01:07 și 01:40. La prima intervenție a închis și sigilat alimentarea imobilului, fără să verifice rețeaua de distribuție, căminele celorlalte utilități și subsolurile imobilelor învecinate. La a doua intervenție, după mai mult de 11 ore, deși mirosul de gaz și alarmele reapăruseră după oprirea alimentării dispuse chiar de el, iar măsurătorile indicau prezența metanului, inculpatul a apreciat că incidentul nu se confirmă și nu a inițiat continuarea și extinderea verificărilor și nici măsurile necesare identificării și izolării sursei.
Răspunderea celui de-al doilea agent a fost reținută deși explozia s-a produs la blocul învecinat, întrucât procurorii au stabilit că manifestările de la ambele imobile proveneau din aceeași sursă, respectiv din conducta subterană avariată care alimenta blocul 32 și care a rămas sub presiune. Gazele scăpate din această conductă au migrat prin sol și prin infrastructura subterană atât către blocul 32, cât și, în mai mică măsură, către blocul 33.
‘Închiderea alimentării blocului 33 nu putea, așadar, să oprească scurgerea. Tocmai pentru astfel de situații, procedurile de intervenție impun verificarea rețelei de distribuție, a căminelor celorlalte utilități și a subsolurilor imobilelor învecinate, inclusiv ale blocului 32. O verificare completă la blocul 33 ar fi putut conduce la identificarea aceleiași surse și la izolarea acesteia. După încheierea celei de-a doua intervenții, la ora 01:40, au mai trecut aproximativ șapte ore și jumătate până la explozie, interval în care puteau fi luate măsurile necesare, inclusiv evacuarea locatarilor’, adaugă Parchetul.
În privința firmei Amproperty Construct SRL și a celor doi instalatori, art. 10 alin. (2) din Procedura privind verificările și reviziile tehnice ale instalațiilor de utilizare a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul președintelui ANRE nr. 179/2015, prevede că operatorul economic care detectează scăpări de gaze naturale are obligația de a anunța imediat operatorul de distribuție și de a lua de urgență măsuri de siguranță, între care aerisirea încăperilor, localizarea defectului, extinderea controlului pe întreaga zonă în care este posibilă infiltrarea gazelor și rămânerea în zonă până la eliminarea totală a gazelor și sosirea echipei operatorului de distribuție.
‘În data de 16 octombrie 2025, între orele 16:30 și 17:00, societatea a acționat prin cei doi angajați ai săi la blocul 32, în baza unui contract de revizie tehnică încheiat cu asociația de proprietari după oprirea alimentării cu gaze. Unul dintre instalatori, în vârstă de 23 de ani, a efectuat verificări cu detectorul în spațiile comune, inclusiv în zona accesului către subsol, iar celălalt, în vârstă de 26 de ani, a redeschis temporar alimentarea și a participat la verificarea aparatelor de utilizare din două apartamente. Deși a fost detectată prezența gazelor în imobil, verificările nu au fost extinse la subsol și la celelalte zone de infiltrare, mirosul a fost atribuit unor materiale arse, iar instalatorii au părăsit imobilul fără să anunțe operatorul de distribuție și fără să asigure aerisirea și supravegherea spațiilor afectate, cu mai mult de 16 ore înaintea exploziei’, adaugă anchetatorii.
Procurorii spun că instalatorilor nu li se impută nerepararea conductei subterane, operațiune care exceda atribuțiilor lor și revenea operatorului de distribuție, Distrigaz, ci încălcarea obligației distincte de a sesiza imediat operatorul competent și de a menține măsurile de protecție.
Răspunderea firmei Amproperty Construct SRL a fost reținută ca răspundere proprie, potrivit art. 135 din Codul penal, pentru modul în care a organizat și prestat, prin personalul său, serviciul contractat.
În privința tuturor inculpaților, procurorii au reținut forma de vinovăție a culpei fără prevedere, apreciind că fiecare dintre aceștia trebuia și putea să prevadă rezultatul, în raport cu pregătirea profesională, autorizările, atribuțiile și informațiile de care dispunea la momentul intervenției.
Rezultatul care trebuia prevăzut nu este mecanismul exact al exploziei, ci riscul tipic pe care normele de siguranță în domeniul gazelor naturale urmăresc să îl prevină, anume o scăpare de gaze nelocalizată și neizolată, care continuă într-un spațiu locuit și poate conduce la acumularea unei atmosfere explozive.
Prin același rechizitoriu, procurorii au dispus clasarea cauzei față de operatorul de distribuție a energiei electrice, Rețele Electrice România, care avusese în cauză calitatea de suspect, întrucât fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege. Probele au confirmat că efectul termic al defectului electric a determinat perforarea conductei de gaze, însă nu au evidențiat încălcarea de către operator a unei norme tehnice concrete de exploatare, aflate în legătură de cauzalitate cu explozia, și nici posibilitatea acestuia de a prevedea rezultatul în împrejurările concrete.
În intervalul de aproximativ un an cuprins între 17 octombrie 2025, data producerii exploziei, și 4 noiembrie 2026, procurorii au finalizat o anchetă de o amploare și complexitate deosebite, care a presupus desfășurarea unui volum considerabil de activități de urmărire penală.
Cercetarea la fața locului s-a desfășurat în condiții dificile, determinate de starea structurală a clădirii, fiind necesară utilizarea unor mijloace tehnice pentru documentarea zonelor inaccesibile, și a fost extinsă la cele 96 de imobile din vecinătate.
În cadrul investigației au fost efectuate decopertări și măsurători ale concentrațiilor de gaz în infrastructura subterană, precum și trei expertize de specialitate: o expertiză tehnică judiciară în domeniul gazelor naturale, o expertiză electroenergetică și o expertiză criminalistică în domeniul exploziilor și incendiilor.
Totodată, au fost audiate peste 200 de persoane și au fost efectuate percheziții domiciliare și informatice.
La anchetă au mai participat polițiști din mai multe structuri, specialiști de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă INSEMEX Petroșani, specialiști de la Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, prin Centrul de Cercetare și Expertizare Materiale Speciale, specialiști ai Institutului Național de Expertize Criminalistice și ai Institutului Național de Medicină Legală Mina Minovici.
Dosarul a fost înaintat Judecătoriei Sectorului 5 București.
