Preşedintele american Donald Trump dă asigurări luni că va avea loc o reuniune, marţi, în Qatar, între delegaţiile americană şi iraniană – la cererea Teheranului, care a dezminţit această afirmaţie, relatează AFP.
Acest anunţ intervine în contextul în care cele două tabere au decis, potrivit unui oficial american, să-şi înceteze atacurile, desfăşurate în pofida semnării unui protocol al unui acord, la 17 iunie, în vederea opririi Războiului din Orientul Mijlociu.
“IRANUL A CERUT O REUNIUNE. EA VA AVEA LOC MÂINE LA DOHA!”, a scris preşedintele american pe reţeaua sa, Truth Social.
Puţin mai târziu, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a anunţat la Fox News că emisarii Steve Witkoff şi Jared Kushner se duc în Qatar “săptămâna aceasta pentru a participa la reuniuni la nivel înalt”.
Un diplomat la curent cu negocierile a confirmat AFP o întâlnire “în următoarele zile a echipelor tehnice” şi a adăugat că “canalele de comunicare în vederea dezamorsării incidentelor sunt operaţionale”.
Ministerul iranian de Externe a dezminţit, cu toate acestea, mai înainte, orice reuniune şi a evocat informaţii “incorecte”.
TAXE DE SERVICII
Tensiunile se cristalizează în jurul gestionării Strâmtorii strategice Ormuz, în care traficul a încetinit în acest weekend, după atacarea a două nave.
În total, 29 de nave cu materii prime au trecut strâmtoarea sâmbătă, iar 12 duminică, potrivit unor date de la societatea de urmărire maritimă Kpler, un număr în scădere clară faţă de zilele precedente.
Iranul repetă de mai multe săptămâni – în pofida opoziţiei Statelor Unite – că nu se va reveni la situaţia de dinainte de război – când traversarea era gratuită – şi a ameninţat navele tentate să ocolească ruta autorizată.
Statele Unite, care au acuzat Iranul de faptul că a atacat cele două nave săptămâna trecută, au bombardat Iranul ca represalii, iar Iranul şi-a atacat vecinii de la Golful Persic, Kuwaitul şi Bahrainul.
Aceste atacuri au fragilizat protocolul acordului semnat la 17 iunie între Teheran şi Washington.
Iranul şi Omanul îşi revendică suveranitatea asupra traversării Strâmtorii Ormuz – şi iau astfel în calcul taxe de servicii -, în contradicţie cu Convenţia ONU a Dreptului Mării, neratificată de către Teheran, care garantează libertatea de navigaţie “fără oprelişti” a navelor în strâmtorile folosite în navigaţia internaţională.
Cele două ţări au anunţat săptămâna trecută înfiinţarea unui Comitet Comun, al cărui punct central este problema acestor eventuale taxe de plătit.
Potrivit Teheranului, o primă reuniune a avut loc la o dată neprecizată.
Strâmtoarea Ormuz, închisă de către Republica islamică pe timpul războiului lansat de către Israel şi Statele Unite, un lucru care a destabilizat comerţul mondial cu hidrocarburi şi a condus la o “explozie” a preţurilor petrolului, a fost redeschisă la puţin după semnarea protocolului acordului.
Teheranul nu autorizează, cu toate acestea, decât un singur culoar de trecere, de-a lungul coastelor sale.
Omanul întreţine, la rândul său, o ambiguitate şi a anunţat deschiderea unei căi de navigaţie alternative temporare, prezentată drept o iniţiativă în consultare cu ONU în vederea evacuării marinarilor şi navelor blocate.
Luni, sultanul Omanului Haitham bin Tariq şi preşedintele francez Emmanuel Macron au pledat în favoarea unei “navigaţii libere, fără condiţii şi restricţii” şi o au convenit să desfăşoare “operaţiuni de deminare comune”.
Diplomaţia iraniană a răspuns cerând Franţei “să nu complice şi mai mult” situaţia.
“HOTĂRÂREA” PREŞEDINTELUI LIBANEZ
În Liban, a cărui introducere în negocierile cu Statele Unite a fost cerută de către Teheran, Israelul şi-a continuat atacurile în acest weekend, în pofida semnării vineri la Washington, a unui acord-cadru în vederea unei “păci durabile”, a omorât o persoană sâmbătă şi a rănit alte două duminică, potrivit autorităţilor libaneze.
Acest acord prevede ca Israelul să continue să ocupe sudul Libanului, ca de la începutul acestui nou război împotriva Hezbollah, până când mişcarea şiită susţinută de către Iran va depune armele – o cerinţă pe termen lung, pe care Guvernul libanez întâmpină dificultăţi să o pună în aplicare, în pofida unor presiuni ale Statelor Unite.
Luni, preşedintele libanez Joseph Aoun şi-a afişat “hotărârea” de a impune autoritatea statului prin desfăşurarea armatei până la frontiera cu Israelul, o zonă în care este implantat Hezbollahul.
Libanul a fost antrenat în acest război la 2 martie, când Hezbollahul a atacat nordul Israelului, în susţinerea susţinătorului său iranian, vizat de ofensiva americano-israeliană. Israelul a ripostat, s-a angajat să “elimine” mişcarea proiraniană şi şi-a desfăşurat trupele în sud.
Atacurile israeliene s-au soldat de atunci cu peste 4.200 de morţi, potrivit Beirutului.
Gruparea islamistă libaneză, care respinge acest acord-cadru, a anunţat că-şi rezervă dreptul să-şi “apere patria” în urma acestor ultime atacuri israeliene.
