Piaţa HoReCa din România a ajuns în 2025 la aproximativ 7,8 miliarde de euro, în creştere cu jumătate de miliard de euro faţă de anul precedent, însă paradoxal, în pofida unei „industrii în expansiune”, sectorul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani: numărul unităţilor scade, marjele se comprimă, iar consumatorii devin tot mai atenţi la preţ, avertizează specialişti în domeniu.
Potrivit unui comunicat de presă al IMM Club, piaţa HoReCa din România a ajuns în 2025 la aproximativ 7,8 miliarde de euro, în creştere faţă de 7,3 miliarde de euro în 2024.
„La prima vedere, cifrele arată o industrie în expansiune. În realitate, sectorul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani: numărul unităţilor scade, marjele se comprimă, iar consumatorii devin tot mai atenţi la preţ”, avertizează specialiştii în domeniu.
Sursa citată menţionează că la finalul anului 2024 existau aproximativ 33.000 de unităţi HoReCa în România, dar estimările recente indică însă o scădere de cel puţin 10%, într-un context în care costurile operaţionale au crescut, iar posibilitatea de a majora preţurile este tot mai limitată.
Această contradicţie a fost una dintre temele principale discutate la evenimentul „Secretele Antreprenorului de Succes – Bucureşti 2026”, organizat de IMM Club, unde antreprenori şi specialişti din domenii complementare au analizat una dintre cele mai sensibile întrebări pentru industria ospitalităţii: cum poate creşte o piaţă în care tot mai multe afaceri ajung să nu mai fie profitabile?, arată aceeaşi sursă.
Potrivit aceleiaşi surse, marja reală de profit în HoReCa este estimată la doar 3-5% la nivel sectorial. Chiar şi în cazul locaţiilor bine administrate, marja netă s-a restrâns la 8-12%. În aceste condiţii, un restaurant plin nu mai înseamnă automat un restaurant sănătos financiar.
„Ocuparea este diferită de rentabilitate. Localul e plin, dar de fapt pierdem bani cu stil”, a punctat Marcel Vulpoi, reprezentant VTM şi Gramofon Wine, în timpul discuţiilor.
Specialiştii avertizează că presiunea vine „simultan” din mai multe direcţii. Astfel, costul total cu forţa de muncă a crescut cu aproximativ 12% în ianuarie 2026, odată cu majorarea salariului minim, iar deficitul de personal poate ajunge până la 50% în unele locaţii.
În acelaşi timp, preţurile par să fi atins un prag greu de depăşit pentru clientul final. Un prânz mediu în marile oraşe a trecut de 70 de lei, în timp ce traficul de clienţi a scăzut cu aproximativ 15% la nivel naţional, iar nota medie de plată a coborât de la 61 lei la 53 lei, explică specialiştii.
O altă schimbare importantă vine din comportamentul consumatorilor.
„Pentru prima dată, comenzile de mâncare la domiciliu au depăşit mesele servite în restaurant. Delivery-ul reprezintă 27% din piaţa urbană HoReCa, faţă de 26% pentru restaurantele clasice. Ceea ce în urmă cu câţiva ani era tratat ca tendinţă a devenit o realitate zilnică”, arată aceeaşi sursă.
În acest context, discuţiile de la Bucureşti au mutat atenţia de la ideea de creştere cu orice preţ la nevoia de control financiar, eficienţă operaţională şi diferenţiere reală. Antreprenorii prezenţi au vorbit despre proceduri, marje, digitalizare, relaţia cu angajaţii, parteneriatele cu furnizorii şi importanţa unei experienţe clare pentru client.
Radu Tănase, Director Executiv HORA şi antreprenorul din spatele brandurilor Calif, Condimental de Calif şi Shoteria, a atras atenţia că, în ciuda presiunii tehnologiei şi automatizării, oamenii rămân principalul avantaj competitiv al industriei: „Principalul asset pe care îl are HoReCa, cu tot AI-ul şi toate softurile, este forţa de muncă. Oamenii”.
Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii avertizează că între 15% şi 25% dintre restaurante ar putea dispărea în 2026, pe fondul presiunii fiscale şi al contracţiei cererii.
„Dincolo de cifre, mesajul transmis la eveniment a fost direct: HoReCa nu mai este o piaţă în care supravieţuieşte automat cel care are vad bun, meniu lung sau sală plină. Vor rezista afacerile care îşi cunosc marja reală, controlează costurile, investesc în oameni şi oferă o experienţă suficient de clară încât clientul să aibă motiv să revină”, se mai arată în comunicatul citat.
