Toate cele 409 persoane vulnerabile evacuate ca urmare a anchetei DIICOT au fost preluate în siguranță, 391 dintre acestea fiind relocate în servicii sociale licențiate din 19 județe, iar celelalte 18 se află la UPU Bihor, unde beneficiază de evaluarea și îngrijirea medicală necesare înainte de stabilirea măsurilor de protecție adecvate, a anunțat, miercuri, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru.
‘În acest moment, toate persoanele sunt în siguranță. Din primul moment, prioritatea mea și a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a fost ca fiecare persoană să primească sprijin și să ajungă într-un serviciu social licențiat. Această intervenție a fost posibilă printr-un efort amplu de coordonare între autoritățile centrale și locale’, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
El a subliniat că relocarea este doar primul pas și că Executivul va adopta o hotărâre pentru asigurarea resurselor financiare necesare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, astfel încât standardul de cost să fie acoperit până la finalul anului.
‘Am solicitat ANPIS (Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială n.r) să verifice, inclusiv prin vizite în teren, starea persoanelor relocate și condițiile în care acestea sunt îngrijite. În paralel, vor fi finalizate evaluările medicale, sociale și psihologice, managementul de caz și planurile individuale de intervenție, astfel încât măsurile următoare să fie stabilite în funcție de nevoile fiecărei persoane. În cel mai scurt timp vom pune la dispoziție o linie telefonică dedicată astfel încât aparținătorii, acolo unde există, să primească informații în timp real despre situația relocate relocate’, a precizat Pîslaru.
Acesta a reiterat că statul are obligația să acționeze cu empatie în ajutorul celor aflați în vulnerabilitate și, de aceea, este nevoie de o analiză onestă și aprofundată asupra modului în care s-a ajuns aici.
‘Este adevărat că, de-a lungul timpului, diferite instituții ale statului au direcționat persoane vulnerabile către aceste spații sau au acceptat, explicit ori implicit, această soluție ca variantă de îngrijire. Dincolo de emoția pe care acest caz a generat-o, trebuie să spunem un lucru foarte clar: plasarea sau menținerea persoanelor vulnerabile în servicii sociale care funcționează în afara cadrului legal, fără acreditare și fără licență de funcționare, este incompatibilă cu obligațiile pe care statul le are față de acești beneficiari și nu poate reprezenta o soluție acceptabilă. Astfel de practici trebuie să înceteze definitiv. Rolul nostru este să înțelegem cum s-a ajuns aici, de ce aceste mecanisme au fost tolerate în timp și ce trebuie schimbat pentru ca nicio persoană vulnerabilă să nu mai ajungă într-o astfel de situație. Cazul arată disfuncționalități persistente aflate la intersecția sistemului de asistență socială, a sistemului medical și a administrației publice. Avem responsabilități fragmentate, capacitate administrativă inegală la nivel local, mecanisme insuficiente de coordonare și, prea des, tendința de a pasa responsabilitatea de la o instituție la alta’, a explicat ministrul interimar al Muncii.
Dragoș Pîslaru a transmis că va publica transparent toate rapoartele Ministerului Muncii pe acest subiect și va organiza o dezbatere publică de consultare privind măsurile de remediere necesare, inclusiv modificările legislative. De asemenea, va demara o analiză de nevoi pentru fundamentarea bugetului pe anul 2027, astfel încât deciziile privind finanțarea serviciilor sociale să pornească de la realitatea din teren, nu de la estimări incomplete.
‘Voi întări rolul monitorizării independente în sistemul de servicii sociale. Verificarea condițiilor din centre nu trebuie să depindă exclusiv de mecanisme administrative interne, ci trebuie să includă mai clar expertiza organizațiilor neguvernamentale, a profesioniștilor independenți, a reprezentanților beneficiarilor și, acolo unde este cazul, a aparținătorilor. Acest caz trebuie să fie un punct de cotitură. Nu este suficient să mutăm oamenii dintr-un loc în altul. Trebuie să construim un sistem în care persoanele vulnerabile sunt protejate într-un cadru legal, sigur, verificabil și demn’, a mai scris Pîslaru pe rețeaua de socializare.
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a activat o celulă de criză în urma acțiunilor desfășurate de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) în județul Bihor, la mai multe imobile în care sunt găzduite persoane aflate în situații de vulnerabilitate.
Polițiștii Direcției Investigații Criminale și procurorii DIICOT au pus în aplicare, marți, 27 de mandate de percheziție în județul Bihor, la domiciliile mai multor persoane fizice, la sediile unor persoane juridice și al unei instituții publice, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată.
Potrivit unui comunicat al Poliției Române, este vizată destructurarea unei grupări de criminalitate organizată, care exploata persoane vulnerabile, în scopul obținerii de foloase materiale, sub paravanul unei asociații umanitare și de caritate, prin care ar fi creat un prejudiciu de circa 13,048 milioane de lei.
Sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire și protecție, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociații umanitare și de caritate, gruparea de criminalitate organizată ar fi indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obține importante sume de bani din donații, sponsorizări, contribuții, dar și pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare, precum și alte venituri ori prestații sociale cuvenite victimelor.
Conform anchetatorilor, în perioada 2020 – iunie 2026, liderul grupului infracțional organizat, cu sprijinul membrilor, ar fi recrutat, primit și adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilități psihice, care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința și pe care le-ar fi menținut într-o stare de dependență și aservire.
Persoanele vătămate, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, ar fi fost plasate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială de către liderul grupării, persoană fizică ce nu ar fi deținut capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru o astfel de activitate, așa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistența socială.
