Platforma digitală națională e-UNBR pentru desemnarea avocaților din oficiu, pregătirea profesională continuă a avocaților și interacțiunea cu cetățenii a fost lansată, marți, la Parlament.
Platforma e-UNBR este proiectul de transformare digitală prin care Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) construiește un sistem informatic unitar, cloud-native, pentru desemnarea avocaților din oficiu, asistența judiciară, pregătirea profesională continuă a avocaților și interacțiunea directă a cetățenilor cu profesia.
Proiectul creează o infrastructură digitală națională integrată cu sistemul judiciar (ECRIS V) și cu serviciul național de identitate electronică (ROeID), soluționând fragmentarea fluxurilor de lucru între cele 42 de barouri și Serviciile de Asistență Judiciară (SAJ).

Potrivit proiectului, are loc ‘transformarea unei activități preponderent manuale și fragmentate pe hârtie într-un serviciu public digital național, sigur și ușor accesibil pentru avocați, pentru instanțele judecătorești și, mai ales, pentru cetățenii care au dreptul fundamental la apărare’.
Printre multiplele obiective, prin intermediul platformei se vor optimiza procesele de asistență judiciară, se va susține formarea profesională continuă și se vor automatiza fluxurilor operaționale.
Contractul, cofinanțat de Uniunea Europeană, cu o valoare de 28.597.316 lei și o durată de implementare de 24 luni, a fost semnat pe 30 ianuarie 2026.

Președintele UNBR, Traian Briciu, a subliniat că proiectul vizează viitorul profesiei de avocat.
‘Nu este o discuție despre tradiții, despre principii, despre valorile eterne ale profesiei de avocat, ci despre acea latura viitorului care nu are o legătură cu trecutul. (…) Este vorba de fenomenul de digitalizare, fenomenul de cooptare în profesia de avocat a mecanismelor noi, inclusiv a inteligenței artificiale, și coabitării avocaților, inclusiv eu, care sunt un conservator feroce, cu aceste noi instrumente. Am fost, sunt și voi rămâne un ultraconservator în ceea ce privește principiile și mecanismele de funcționare a avocaturii. Dar fără digitalizare și fără inteligență artificială nu avem cum să facem față noilor mecanisme ale pieței. Cu alte cuvinte, dispărem din ecuația economică dacă nu ne adaptăm la aceste lucruri. Că noi vom încerca ca adaptarea să nu excludă valorile pe care le avem, asta sunt convins, dar fără o introducere în profesia de avocat a mecanismelor de tip modern, e greu de conceput că am rămâne pe piață’, a afirmat Briciu, la conferința de lansare a Platformei e-UNBR.
El a punctat că platforma eficientizează întregul sistem de asistență judiciară.
‘Reduce foarte mult munca secretariatului, ceea ce înseamnă că reduce și costurile, face foarte rapidă comunicarea între instanță și Serviciul de asistență judiciară, astfel încât avocatul să ajungă acolo unde trebuie, adică să asiste o persoană care are nevoie de el, într-un timp foarte scurt, iar dosarul va fi mult mai puțin întârziat decât în prezent. Adică, va opera o accelerare a actului de justiție din perspectiva faptului că reduce durata din momentul în care judecătorul sau procurorul are nevoie de un avocat pentru o persoană care are nevoie de asistență judiciară și momentul în care avocatul este desemnat. Platforma e-UNBR mai are încă două componente – de informare a cetățenilor (…) și de suport pentru avocatul de la asistența judiciară în a-i ușura munca în partea de documentare’, a adăugat președintele UNBR.

Președintele Autorității pentru Digitalizarea României, Dragoș-Cristian Vlad, a evidențiat că ‘digitalizarea trebuie să fie orientată în sprijinul cetățeanului’.
‘Trăim într-o perioadă în care informația este extrem de abundentă, neverificată și nevalidată. Avem nevoie de astfel de platforme (…) prin care informația să fie validată, confirmată și să răspundă nevoilor cetățeanului în timp real. (…) Nu vreau ca implementarea să devină o povară, vreau că digitalizarea să ajute implementarea’, a spus Vlad.
Directorul general al Organismului Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI), Ana Maria Bușnoiu, a arătat că investiția în Justiție se justifică prin faptul că ‘dreptatea nu este doar un ideal îndepărtat, ci o realitate posibilă’.


