În timp ce Irlanda se pregăteşte să preia preşedinţia Consiliului UE de la 1 iulie, parlamentarii şi experţii în securitate se întreabă dacă una dintre cele mai slabe puteri militare ale UE este pregătită să protejeze summiturile blocului european şi infrastructura critică împotriva dronelor şi atacurilor cibernetice, relatează POLITICO.
O vizită a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Dublin, în decembrie anul trecut, a oferit o imagine a acestei provocări. În timpul călătoriei, cinci drone neidentificate au fost detectate în apropierea traiectoriei de zbor a aeronavei lui Zelenski, în ciuda prezenţei unei nave a marinei irlandeze însărcinate cu securizarea zonei.
Incidentul „a demonstrat că vizitele politice la nivel înalt arată vulnerabilitatea”, a declarat Barry Andrews, europarlamentar irlandez din grupul Renew Europe, autorul unui raport important privind apărarea Irlandei. „Odată cu preşedinţia, devii o ţintă”, avertizează el.
Mandatul de şase luni al Irlandei, în cadrul căruia va coordona negocierile politice dintre ţările UE, va include summituri majore, printre care reuniunea Comunităţii Politice Europene, precum şi 22 de reuniuni ministeriale informale. Dublinul trebuie să asigure securitatea liderilor aflaţi în vizită, a delegaţiilor şi a infrastructurii critice.
Acest lucru impune cerinţe mari unei ţări care, de zeci de ani, s-a bazat pe izolarea geografică şi neutralitatea militară ca pietre de temelie ale poziţiei sale în materie de securitate. Cheltuielile Irlandei pentru apărare sunt cele mai mici din UE – doar 1,35 miliarde de euro, sau 0,2% din produsul intern brut în 2025, comparativ cu nivelul mediei UE, de 2,1% din PIB.
Preşedinţia Irlandei survine într-un moment în care guvernele europene sunt din ce în ce mai preocupate de atacurile cibernetice, dezinformarea şi sabotajul legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Experţii în securitate avertizează că preşedinţia Consiliului UE ar putea transforma Irlanda într-o ţintă pentru cei care doresc să pună în dificultate atât Dublinul, cât şi UE.
„Nicio ţară din Europa nu se află în afara listei de ţinte a Rusiei”, a avertizat Kaja Kallas, şefa diplomaţiei UE, în cadrul unei vizite la Dublin, pe 9 iunie.
VULNERABILITĂŢILE UNEI ŢĂRI FĂRĂ FORŢE AERIENE
Parlamentarii avertizează de ani de zile cu privire la vulnerabilitatea Irlandei, dar ţara a ajuns acum la „un punct de cotitură”, a declarat pentru POLITICO senatorul irlandez Gerard Craughwell, un independent care a servit în armatele britanică şi irlandeză. El a afirmat că guvernele succesive au neglijat apărarea naţională şi protecţia cablurilor submarine de date, în ciuda faptului că trei sferturi din astfel de cabluri din emisfera nordică trec pe lângă sau prin apele teritoriale irlandeze.
Marina irlandeză dispune de opt nave şi îşi propune să menţină patru dintre ele disponibile pentru operaţiuni, pe bază de rotaţie. Nu deţine avioane de vânătoare şi abia anul trecut a atribuit un contract pentru primul său radar de nivel militar.
Dublinul insistă că este pregătit pentru preşedinţie.
A alocat 1,5 miliarde de euro pentru apărare în bugetul său pentru acest an, a lansat prima sa strategie de securitate maritimă şi a anunţat un plan pe cinci ani de a cheltui 1,7 miliarde de euro pentru îmbunătăţirea echipamentelor, capacităţilor şi instalaţiilor militare, în vederea descurajării dronelor şi a unui potenţial sabotaj rus al cablurilor submarine.
De asemenea, a actualizat un acord de securitate cu Regatul Unit care include cooperarea în domeniul combaterii dronelor şi al securităţii maritime.
„Ceea ce facem este să punem în aplicare elemente ale acelui acord cu Regatul Unit pentru a ne asigura că, în cazul în care forţelor britanice li se va cere să utilizeze tehnologie de combatere a dronelor în timpul preşedinţiei, această capacitate va fi disponibilă”, a declarat ministrul apărării Helen McEntee, la sfârşitul lunii mai, la Bruxelles.
PRIORITĂŢI CONTRADICTORII
În programul său politic pentru preşedinţie, publicat pe 16 iunie, Dublinul afirmă că va promova mai multe iniţiative în domeniul apărării, inclusiv Strategia europeană de securitate şi Politica comună de securitate şi apărare a UE.
Documentul menţionează, de asemenea, că Ucraina va fi „o prioritate definitorie pentru preşedinţie”.
„ Vom depune eforturi pentru a ne asigura că Ucraina dispune de ceea ce are nevoie pentru a se apăra împotriva agresiunii ruseşti şi vom sprijini Ucraina în consolidarea capacităţilor sale, în coordonarea cu UE şi în cooperarea cu partenerii”, stipulează documentul.
Însă, spre deosebire de majoritatea ţărilor UE, Irlanda şi-a limitat sprijinul acordat Kievului la asistenţă militară neletală şi ajutor umanitar.
„Apărarea va fi una dintre priorităţile noastre principale”, a declarat pentru POLITICO Thomas Byrne, ministru de stat pentru afaceri europene şi părare. El a afirmat că Irlanda va trebui să prezideze negocierile UE legate de apărare în calitate de „mediator imparţial”, reprezentând interesele colective ale ţărilor membre, dintre care majoritatea fac parte din NATO, şi nu în calitate de ţară neutră.
Întrebat dacă neutralitatea Irlandei reprezintă o problemă pentru obiectivele UE în Ucraina, Kallas a declarat într-un interviu televizat la Dublin, pe 9 iunie: „Neutră din punct de vedere militar, da, dar nu indiferentă faţă de ceea ce se întâmplă”.
Într-o declaraţie de presă din aceeaşi zi, McEntee a reiterat: „Irlanda recunoaşte importanţa consolidării propriilor noastre capacităţi de securitate şi apărare, contribuind în acelaşi timp în mod semnificativ la securitatea colectivă a partenerilor noştri europeni”.
PROVOCAREA CIBERNETICĂ
Provocarea este şi de natură digitală. Irlanda găzduieşte operaţiunile europene ale mai multor companii tehnologice americane importante, printre care şi Meta. Cu toate acestea, ţara nu dispune de un serviciu autonom de informaţii de semnale – o agenţie de securitate naţională responsabilă cu interceptarea şi analizarea comunicaţiilor electronice străine, arată Edward Burke, profesor asistent de istoria războiului la University College din Dublin.
Ţara dispune de un Centru Naţional de Securitate Cibernetică, în timp ce armata şi poliţia irlandeză îşi menţin propriile capacităţi cibernetice şi de informaţii. Însă Burke susţine că aceste instituţii nu constituie un serviciu de informaţii de semnale pe deplin dezvoltat, comparabil cu cele existente în alte părţi ale Europei, precum GCHQ din Marea Britanie.
Richard Browne, directorul Centrului Naţional de Securitate Cibernetică, a avertizat recent că atacurile cibernetice din timpul preşedinţiei Irlandei se vor concentra probabil pe provocarea de daune de reputaţie atât Uniunii Europene, cât şi ţării gazdă.
„Ne bazăm totul pe această chestiune a neutralităţii”, a spus Craughwell. „Spunem că suntem neutri şi, prin urmare, nu ne putem baza pe sprijinul vecinilor noştri din NATO. Dar, în practică, facem asta tot timpul”, subliniază el.
