Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pregătește o transformare profundă a modului în care se vor desfășura viitoarele procese electorale din România, vizând o reducere a costurilor și simplificarea logisticii din secțiile de votare, cum ar fi renunțarea la ștampile, autocolante și buletine-broșură și, eventual, introducerea unor urne inteligente cu scanare, a anunțat vineri, la Târgu Mureș, președintele instituției, Adrian Țuțuianu.
El a catalogat logistica electorală din România drept ‘depășită’ și a anunțat că AEP va lansa în această toamnă un proiect-pilot, în colaborare cu administrațiile locale, pentru a testa tehnologii noi și măsuri de simplificare a procedurilor de vot.
‘Mă gândesc că am putea avea urne care să fie un pic mai inteligente, în sensul de a număra buletinele de vot cu scanare, sau am putea să avem chiar urne, într-un viitor, care nu doar să scaneze, ci să poată scoate și opțiunile de vot. Cred că a venit vremea să renunțăm și la ștampilele cu mențiunea ‘Votat’ și tuș. Putem să folosim și un pix și o căsuță în care cetățeanul să marcheze cu un X, cu un DA, opțiunea de vot’, a declarat Adrian Țuțuianu, într-o conferință de presă.
De asemenea, oficialul a subliniat că noile cărți electronice de identitate obligă instituția să elimine definitiv autocolantele aplicate tradițional pe spatele documentelor.
‘Este clar că trebuie să renunțăm la celebrele autocolante care se pun pe buletine pentru că (…), știți foarte bine, actele de identitate noi în format electronic nici măcar nu mai permit o asemenea soluție’, a spus Țuțuianu.
O altă schimbare vizează eliminarea buletinelor de vot voluminoase, de tip broșură, în special la alegerile locale, măsură fundamentată pe o analiză extinsă a sistemelor de logistică din 22 de state membre ale Uniunii Europene.
‘Ne gândim să simplificăm buletinul de vot. Există state în care, mai ales unde sunt foarte mulți candidați la locale, nu se mai trec toți candidații de la un partid politic, să ai 20 de pagini ale buletinului de vot, ci se trec în chenar partidele politice, lista se afișează la secția de vot (…). Ar putea să fie un buletin de o pagină, cu o reducere corespunzătoare de costuri și, în același timp, și cu o simplificare și o ușurare a muncii de numărare, de consemnare a rezultatelor votării’, a explicat Țuțuianu.
Șeful AEP a confirmat că instituția pe care o conduce solicită o extindere a prerogativelor legale.
‘Există acuza în spațiul public că noi, Autoritatea Electorală Permanentă, ne dorim competențe mai mari. Răspunsul este da, ne dorim competențe mai mari. (…) Eu cred că cele mai multe atribuții trebuie să le aibă Autoritatea Electorală Permanentă, mai puține atribuții la Guvern, mai puține atribuții la primării, la prefecturi, de exemplu, legate de procesul electoral. Prefecturile, de exemplu, trebuie să asigure ordinea, liniștea publică într-o zi de vot și nu să fie implicate în procesul electoral, primarii la fel’, a subliniat el.
În plus, președintele AEP a anunțat o reformă a Corpului Experților Electorali, structură ce numără aproximativ 40.000 de persoane eligibile pentru a deveni președinți sau locțiitori ai secțiilor de votare, recunoscând că problemele apărute la ultimele scrutine au fost cauzate de o pregătire deficitară și de un sistem de testare ineficient.
‘Avem o serie de provocări. Ei dau un examen într-un format online care nu cred că e suficient de concludent pentru nivelul de pregătire. N-a existat, din foarte multe motive, unele obiective, altele subiective, o formă continuă de contact, de pregătire a acestor persoane. Rezultatul s-a văzut în 2024. Foarte mulți dintre ei n-au știut să gestioneze corespunzător procesul electoral’, a afirmat Adrian Țuțuianu.
Pe lângă măsurile administrative, AEP își propune intensificarea programelor de educație democratică în licee și universități pentru a combate fenomenul dezinformării de pe rețelele sociale, sursa principală de informare pentru majoritatea tinerilor.
