Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a avut o întâlnire joi cu reprezentanți ai societății civile cărora le-a prezentat proiectele pregătite pentru modificarea cadrului normativ electoral și al partidelor, care vizează, printre altele, definirea clară, denumirea și înregistrarea lor, menționând că aceasta din urmă ar putea fi preluată de AEP.
‘Discuțiile au vizat principalele direcții de reformă incluse în Planul de acțiune strategică pentru anul 2026, printre care modificarea și armonizarea legislației electorale pentru toate tipurile de scrutin, în vederea uniformizării procedurilor electorale și creșterii coerenței cadrului legal, creșterea transparenței finanțării politice și aplicarea noilor reglementări europene privind publicitatea politică, elaborarea unui nou cadru legislativ privind partidele politice, precum și accelerarea procesului de digitalizare și modernizare a infrastructurii electorale’, se arată într-un comunicat al AEP transmis AGERPRES.
Potrivit sursei citate, șeful AEP a subliniat importanța consultării organizațiilor societății civile și valorificării expertizei acestora în elaborarea și implementarea reformelor propuse.
‘Intenția pe care o am în calitate de președinte al Autorității Electorale Permanente este să mă consult cu societatea civilă, cu partidele politice reprezentate în Parlament, în principal, dar și cu alții și, de asemenea, să constitui un grup de lucru la care am invitat să participe oameni care scriu pe drept constituțional, pe drept administrativ, pe drept electoral și m-am adresat tuturor universităților care sunt relevante în România și unde sunt specialiști în aceste domenii’, a afirmat Țuțuianu.
Grupul urmează să fie constituit săptămâna viitoare.
Conform șefului AEP, proiectul privind publicitatea politică este în lucru avansat și așteaptă și propunerile societății civile.
Referitor la restructurarea AEP, Țuțuianu a afirmat că sunt ‘foarte mulți’ angajați în prezent și ‘foarte mulți’ sunt nepregătiți pentru provocările instituției. ‘S-au creat foarte multe funcții de conducere, ceea ce nu poate fi acceptat. Procesul acesta de reașezare a structurilor autorității îl facem rațional, criterial. Am păstrat un număr de posturi vacante în structura centrală, pentru că va trebui să creăm probabil o structură internă care se ocupă de Regulamentul 900/2024, cel puțin așa ne-a rezultat nouă din analize și am mai creat o structură care să se ocupe de digitalizare’, a explicat Adrian Țuțuianu.
El a menționat, totodată, că există mai multe teme de reglementat prin legea partidelor, în primul rând definirea clară, dacă este o persoană juridică de drept public, de drept privat sau amândouă.
‘A doua temă de reglementat este denumirea partidelor politice. (…) Sunt situații în care partidele au denumiri foarte apropiate de natură a produce confuzii. Nu există în lege un mecanism astăzi prin care să procedezi ca la asociații și fundații care au o disponibilitate a denumirii de la Ministerul Justiției sau dacă vorbim de societăți comerciale cer disponibilitatea de la Registrul Comerțului. Și sunt acum pe rolul instanțelor, în special pe tema PSD, PSD Unit, PSD Independent, PNL, PNL-AT, alte structuri care aveau denumiri foarte asemănătoare de natură a produce confuzie și va trebui să găsim o soluție. Opinia mea este aceea că ar trebui să gândim cumva denumirea apropiată de felul în care reglementează Legea registrului comerțului denumirea pentru societăți’, a susținut șeful AEP.
Potrivit acestuia, trebuie reglementată și problema înregistrării partidelor politice.
‘Am constatat, în practică, în primul rând, că procedura e foarte lungă, instanțele dau termene, mai apar și diverse cereri care sunt incidentale în cauză. Apoi, am constatat că nu există o procedură la instanțele de judecată de actualizare a datelor privind partidul politic respectiv’, a indicat Țuțuianu.
El a menționat că în statele Uniunii Europene există mai multe modalități de înregistrare a partidelor: la o instanță, administrativă la Ministerul Justiției sau Ministerul de Interne și ca asociație și fundație.
‘Dacă mergem la legea noastră, noi ținem Registrul fiscal al partidelor politic și, în acest context, mă gândesc că ar fi util să preluăm înregistrarea partidelor politice la AEP, evident cu cale de atac pentru cei care sunt nemulțumiți de soluția dată de autoritate la Curtea de apel București’, a mai spus Adrian Țuțuianu.
Președintele AEP a precizat că o nouă rundă de consultări cu organizațiile societății civile va avea loc în etapa finală de elaborare a proiectelor legislative, astfel încât propunerile și observațiile acestora să poată fi integrate în forma finală a actelor normative.
La întâlnire au participat reprezentanți ai Expert Forum/Coaliția Vot Corect, Centrului pentru Inovare Publică, Asociației Declic, Active Watch, Asociației Funky Citizens și Asociației Pro Democrația.
