Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu, susţine că un calendar prevăzut în Legea 208/2015 – actul normativ pentru alegerile la termen – este imposibil de respectat în contextul unor alegeri anticipate. El a explicat că pentru încadrarea în termenele existente în Legea 208, în ziua când a fost dizolvat Parlamentul trebuie să avem şi ordonanţa de urgenţă, dar şi cinci hotărâri de guvern, iar acest lucru ar însemna că sunt încălcate toate regulile privind transparenţa actelor normative respective.
Adrian Ţuţuianu a explicat, marţi, într-o conferinţă de presă, ce presupune din punct de vedere legislativ organizarea unor alegeri anticipate.
“Mai întâi de toate, articolul 89 din Constituţia României reglementează posibilitatea dizolvării Parlamentului. Articolul 89, coroborat cu articolul 63 din Constituţie prevăd că preşedintele României poate dizolva Parlamentul, consecinţa fiind convocarea alegerilor anticipate, care trebuie să aibă loc în cel mult trei luni de la momentul dizolvării. Legea 208/2015, care este actul normativ de bază, a fost gândită pentru alegeri la termen. Întregul calendar electoral, inclusiv termenele în care trebuie rezolvate anumite aspecte procedurale, au fost gândite pornind de la ideea unui scrutin care are loc în mod normal la termen. Un asemenea calendar ca cel prevăzut de Legea 208/2015 astăzi este imposibil de respectat în contextul unor alegeri anticipate”, a explicat preşedintele AEP.
El a menţionat că acest lucru va duce la scurtarea termenelor.
“Scurtarea termenelor implică adoptarea unui act normativ. Noi nu avem astăzi nici Parlament la lucru şi nici Guvern care să poată adopta o ordonanţă de urgenţă, iar subsecvent ar trebui adoptate cel puţin cinci hotărâri de guvern. Cu alte cuvinte, ca să ne încadrăm pe termenele existente azi în Legea 208, în ziua când s-a dizolvat Parlamentul ar trebui să avem ordonanţa şi ar trebui să avem cinci hotărâri de guvern şi ar însemna să încălcăm toate regulile privind transparenţa actelor normative respective”, a mai declarat Adrian Ţuţuianu.
Preşedintele AEP a menţionat că ar trebui făcută în termene mult mai scurte constituirea birourilor electorale ale secţiilor de votare.
“Constituirea birourilor electorale de circumscripţie şi birourilor electorale ale secţiilor de votare ar trebui făcută în termene mult mai scurte, ceea ce pune problema şi accesului la justiţie şi a capacităţii instanţelor de a soluţiona eventuale contestaţii într-un termen foarte scurt. Termenul de strângere de semnături ar trebui foarte mult restrâns. Sau poate ar trebui să prevedem că la anticipate ar trebui strânse mai puţine semnături, pentru că altfel se pune problema că împiedici exercitarea drepturilor electorale”, a mai afirmat preşedintele AEP.
Ţuţuianu a identificat şi o altă problemă legată de secţiile de votare din străinătate.
“MAE nu ar avea timp suficient să identifice sedii, să încheie contracte, să poată organiza asemenea secţii, iar votul prin corespondenţă ar fi pus în discuţie, pentru că legea actuală prevede că ar trebui să te înscrii în luna aprilie pentru exercitarea votului prin corespondenţă. Ori, dacă nu există timp sau reducem foarte mult timpul necesar înscrierii pentru vot în corespondenţă, nu mai vorbesc de transmiterea plicurilor cu opţiunea de vot, s-ar putea să avem o problemă cu respectarea drepturilor electorale”, a mai transmis Adrian Ţuţuianu.
Preşedintele AEP consideră că timpul redus poate afecta pregătirea corespunzătoare a scrutinului.
“Aş vrea să conchid spunând că timpul redus poate afecta pregătirea corespunzătoare a scrutinului electoral, că se pune în discuţie stabilitatea legislaţiei electorale prin raportare la standardele Comisiei de la Veneţia, că se pune în discuţie protecţia efectivă a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales şi, de asemenea, avem probleme cu partea finală, adică organizarea unor alegeri corecte şi libere, care să permită accesul neîngrădit al candidaţilor şi cetăţenilor la exerciţiul dreptului de vot”, a mai declarat Adrian Ţuţuianu.
Preşedintele AEP a fost întrebat dacă este nevoie de o modificare a legislaţiei actuale sau de o nouă lege specială pentru alegerile anticipate.
“În strategia pe care o avem dacă vom trece peste momentul actual, am spus că dorim să venim în luna octombrie cu un proiect de cod electoral şi acolo să avem un capitol dedicat regulilor privind alegerile anticipate. Dacă este să discutăm ce s-ar putea face astăzi, răspunsul este că nu putem face mai nimic. Avem capacitatea tehnică necesară pentru a pregăti un proiect de lege. Problema este cine îl preia că ar trebui preluat fie de Guvern, ori Guvernul actual nu are puteri depline şi nu ar putea să promoveze un proiect de lege sau ar trebui să fie preluat de nişte grupuri de parlamentari ca iniţiativă legislativă, trecut prin cele două camere”, a mai afirmat Adrian Ţuţuianu.
