Primarul orașului Băile Tușnad, Butyka Zsolt, critică proiectul privind reforma administrativă și posibilitatea comasării localității cu o comună învecinată, susținând că o astfel de măsură ar afecta specificul unei stațiuni turistice și balneare.
Edilul consideră că Băile Tușnad, la fel ca celelalte stațiuni care încearcă de ani de zile să se dezvolte la standarde internaționale în domeniul turismului și al serviciilor balneare, nu ar trebui să fie comasate cu o comună sau cu un sat.
”Pur și simplu este inacceptabil ce se vrea de la capitală. Dacă vrem neapărat să ducem țara total într-un colaps, atunci mergem pe varianta asta. Băile Tușnad și restul de stațiuni care încearcă de zeci de ani să ajungă la un nivel internațional prin servicii turistice și balneare nu are cum să fie comasat cu nicio comună sau un sat”, a declarat Butyka Zsolt, pentru AGERPRES.
Acesta a subliniat că orașul are relații bune cu comunitățile învecinate, opoziția sa fiind legată de diferențele dintre specificul unei stațiuni turistice și cel al unei comune în care agricultura reprezintă principala activitate.
”Și aici nu avem o problemă cu vecinii, ci pur și simplu ei trăiesc din agricultură, au alte legi locale care nu se potrivesc cu legile din stațiune. Dacă nu au reușit să omoare turismul anul acesta vor să-l desființeze total până în 2030”, a conchis Butyka Zsolt.
Stațiunea Băile Tușnad este cel mai mic oraș din România, numărul de locuitori fiind în prezent, potrivit primarului, de 1.347 de persoane.
Europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD pentru reforma administrativ-teritorială, a declarat, în urmă cu câteva zile, că propunerile analizate de partid ar putea include comasarea unor orașe mici sau reclasificarea acestora în categoria comunelor.
Benea a explicat că peste 450 de unități administrativ-teritoriale din România au mai puțin de 1.500 de locuitori, iar alte aproximativ 1.100 au o populație de până la 3.000 de locuitori. În plus, peste 55% dintre orașe nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, deși păstrează structuri administrative specifice mediului urban, pe care europarlamentarul le-a descris drept ”bugetofage”.
