Reprezentanții romilor din România, reuniți la Festivalul Intercultural Sighișoara, și-au exprimat nemulțumirea, în cadrul unei dezbateri, față de faptul că Muzeul Culturii și Istoriei Romilor a rămas doar pe hârtie și au făcut un apel către autorități pentru rezolvarea acestei situații.
Sclavia romilor și necesitatea reconcilierii istorice prin recunoaștere și politici reparatorii au constituit tema conferinței organizate de Agenția Națională pentru Romi, în cadrul Festivalului Intercultural ‘ProEtnica’ de la Sighișoara.
Evenimentul face parte dintr-o serie de conferințe organizate de Agenția Națională pentru Romi, legate de o temă pe care organizatorii o propun spre dezbatere cu autoritățile, respectiv o încercare de reconciliere istorică, cu referire la cele două momente istorice importante: robia de aproape cinci secole din Țările Române și Holocaustul romilor din anii 1940, din perioada regimului Antonescu, a precizat Mihai Neacșu, directorul Centrului Național de Cultură a Romilor – Romano Kher.
‘Bineînțeles că reconcilierea trebuie luată în calcul ținând cont de politicile publice, de ce și cât se studiază în trunchiul comun al Ministerului Educației despre minorități în general și despre cele două momente istorice importante despre romi – sclavia și Holocaustul. Sunt niște pași care în trecut s-au făcut, dacă ne raportăm la măsurile afirmative, mediatorii școlari, sanitari, înființarea celor două instituții – ANR, CNCR, experții din Primărie. (…) Evident că întotdeauna este loc de mai bine și de mai mult, atât ca efort din partea romilor, cât și ca efort din partea autorităților centrale, județene, locale’, a punctat Neacșu.
Potrivit acestuia, unele propuneri venite din partea romilor se află încă în dezbatere, un exemplu în acest sens fiind înființarea Muzeului Culturii și Istoriei Romilor, proiect de lege adoptat de Parlamentul României, care nu s-a concretizat încă.
Adrian-Nicolae Furtună, consilier la Centrul Național de Cultură a Romilor – Romano Kher, sociolog, a vorbit despre partea istorică a sclaviei romilor, care a durat aproape jumătate de mileniu pe teritoriul actual al României, perioadă care rămâne insuficient cunoscută și asumată în spațiul public, ca și episodul Holocaustului din România, iar lipsa unei memorii colective corecte perpetuează prejudecățile și rasismul sistemic în societatea contemporană.
‘Ca să înțelegem partea aceasta de reconciliere, mai întâi trebuie să știm ce s-a întâmplat’, a punctat el.
Conf. dr. Delia Grigore, care a făcut, la rândul său, un istoric al perioadei sclaviei romilor, a arătat că au apărut unele legi de combatere a discriminării, un exemplu fiind Ordonanța nr. 137 din 2000, devenită ulterior Legea 61/2013, lege care combate toate formele de discriminare. Cu toate acestea, a adăugat vorbitoarea, ‘rasismul continuă’.
‘A apărut și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a apărut și un alt document care interzice organizațiile și simbolurile fasciste, rasiste și xenofobe, din 2002, dar acestea continuă, apar, sunt și în Parlament. Anumite partide își afișează adeziunea față de mișcarea legionară. (…) Ce vrem noi de fapt? Vrem reparații. Așa cum și afro-americanii au primit și primesc reparații, în afară de locurile acelea pentru romi, puține pe care le avem (…) mai avem multe de făcut. Cred că nici Holocaustul nu este recunoscut la nivelul la care ar trebui, sclavia nici atât’, a punctat vorbitoarea.
În contextul temei evenimentului, conf. dr. Delia Grigore a făcut un apel către autorități pentru rezolvarea acestei situații legate de înființarea Muzeului Culturii și Istoriei Romilor.
‘În iulie 2026, anul acesta, s-au împlinit trei ani de la adoptarea în Parlamentul României a legii de înființare a Muzeului Culturii și Istoriei Romilor, datorită luptei deputatului Partidei Romilor ‘Pro Europa’, Cătălin Manea, la vremea aceea, și am tot sperat ca acest muzeu să se înființeze. Mai mult decât atât, încă înainte de a apărea legea, noi ne-am mobilizat pe partea de conținut. Agenția Națională pentru Romi a contractat un grup de lucru format din specialiști, istorici, sociologi, lingviști, oameni de cultură romi și neromi și ne-am alăturat și am discutat în acest grup de lucru cam jumătate de an. (…) S-a terminat și acest concept, s-a depus la Guvern, deci înainte să existe legea, și s-a afișat și este postat pe site-ul Agenției Naționale pentru Romi. Deci, când ai un concept, o viziune complexă, detaliată, când ai o lege adoptată de Parlamentul României și suntem la trei ani, când nu a fost făcut nici cel mai mic demers, nu s-a alocat niciun fel de spațiu. Suntem foarte dezamăgiți că nici măcar atât, atâta timp cât toate sau majoritatea minorităților de la noi au un muzeu public, iar noi avem doar un muzeu virtual (…) Iar un muzeu public, fizic, nu avem. Suntem dezamăgiți’, a precizat Delia Grigore.
Ea a făcut un apel către Guvern și autoritățile de resort: ‘Fac un apel către Guvernul României, către Parlamentul României să vegheze ca legea să fie, totuși, pusă în practică. Și fac un apel și către Ministerul Culturii și către toate forurile pentru ca acest muzeu să înceapă să existe. Rog pe toată lumea să se mobilizeze pentru a fi aplicată legea, pentru că avem o lege și e păcat că suntem într-un stat care începe să devină anomic, adică cu legi bune care nu se aplică’.
Președintele Agenției Naționale pentru Romi, Iulian Paraschiv, a subliniat faptul că Festivalul ProEtnica oferă un spațiu multicultural, arată bogăția și frumusețea minorităților prezente pe teritoriul țării noastre, ‘chiar mai înainte de a se forma România’.
‘Minoritatea romă rămâne în continuare cea mai nepopulară minoritate din România și din Europa. Ne bucurăm să fim prezenți – Agenția Națională pentru Romi, alături de Centrul Național de Cultură a Romilor – la cea de-a 25-a ediție. 25 de ani de ProEtnica, un spațiu multicultural și intercultural, aș putea spune, care oferă, iată, bogăția la care minoritățile din România au contribuit și vorbim despre un spațiu. România, fără doar și poate, rămâne un model de promovare, cel puțin la nivel instituțional, a respectării drepturilor minorităților. Însă sunt foarte, foarte multe eforturi de făcut în continuare pentru reprezentarea culturală, pentru lupta împotriva discriminării, a urii rasiale la adresa minorității rome. Muzeul Național de Istorie și Cultură al Romilor, un deziderat, o lege pe care Parlamentul a adoptat-o și pentru care încă căutăm spațiu. Este un deziderat al Agenției Naționale pentru Romi, al Centrului Național de Cultură a Romilor, dar și al organizațiilor civice’, a declarat Iulian Paraschiv pentru AGERPRES.
El a adăugat că Agenția Națională pentru Romi, încă înainte de adoptarea actului normativ, a lucrat și cu o serie de oameni cu expertiză și experiență în varii domenii – istorici, antropologi, sociologi -, oameni care au fundamentat conceptul Muzeului Național de Istorie și Cultură al Romilor, ‘un muzeu care nu este doar pentru romi’, unde se dorește a fi reprezentată partea de istorie, contribuția romilor la dezvoltarea națiunii române.
‘Foarte puțini oameni știu și tocmai în acest context am organizat și conferința la care ați participat astăzi, alături de oameni care prezintă o perspectivă foarte puțin cunoscută publicului larg, aceea a genocidului, partea de Holocaust al romilor, Holocaustul neștiut, foarte puțin cunoscut publicului larg din România, partea de robie, mai bine de 500 de ani de robie, elemente fundamentale din trecutul romilor nu pentru a prezenta romii într-o perspectivă victimizatoare, ci mai degrabă pentru a oferi o perspectivă cât mai aproape de realități. Realități pe care le percepem diferit, motiv pentru care romii în România, dar și în Europa, sunt văzuți ca ‘cei care nu vor să muncească’, ca cei care ‘nu vor să-și trimită copiii la școală’, ca ‘cei care au făcut România de râs’. Pentru a schimba aceste lucruri, Agenția Națională pentru Romi organizează evenimente, inclusiv cadrul strategic. (…) are în vedere aceste aspecte’, a spus Paraschiv.
El a anunțat că, în următoarea perioadă, va fi finalizat un ghid educațional care va fi distribuit în școlile din România.
‘Am lucrat la un ghid ce va fi finalizat în următoarele două săptămâni și în acest an distribuit în mai multe școli din România, un ghid care oferă instrumente de lucru pentru profesori, ca material auxiliar, unde vom avea partea de genocid al romilor, Holocaustul romilor. Și sperăm ca informația reală, informație cu un conținut bogat istoric, cu dovezi istorice, să ajungă în școlile din România pentru a combate rasismul și stereotipia. Este o parte a istoriei noastre comune, romii sunt parte a națiunii române, fie că place, fie că nu place unora. Ne dorim ca toate aceste lucruri să creeze o parte de conviețuire, așa cum s-a trăit pentru foarte mulți ani aici în România. Și trebuie să avem o parte de cunoaștere mult mai profundă a realităților din trecut, pentru a înțelege mai bine trecutul, pentru a ne raporta corect la prezent și pentru a construi viitorul nostru comun’, a transmis Iulian Paraschiv.
Evenimentul, care a avut loc la Primăria Municipiului Sighișoara, a reunit reprezentanți ai minorităților naționale, ai autorităților locale, cadre didactice, activiști pentru drepturile omului, lideri comunitari și experți în politici sociale, jurnaliști și tineri.
