Profesorul Dragoş Iliescu a prezentat, miercuri, rezultatele Testului Naţional de Alfabetizare Matematică, explicând că 35% din populaţie se află într-o zonă de risc masiv sau funcţionare limitată. ”La finalul claselor primare, România stă mult mai bine decât ne-am aştepta. Pare că se rupe ceva la gimnaziu şi asta pare să se accelereze la liceu. Plecăm de la un analfabetism funcţional de undeva la 20-25% şi ajungem la aproape 50% în liceu”, a arătat el.
Dragoş Iliescu a prezentat, miercuri, Testul Naţional de Alfabetizare Matematică.
”Dacă ne uităm la toate clasele şcolare, deci toată populaţia şcolară a României, cel puţin aşa cum e reflectată ea de eşantionul nostru, adunând acestea două să zicem, undeva la 35% din populaţie e într-o zonă de risc masiv sau funcţionare limitată. Nu ne miră în mod special, PISA spune 50%, 48%, 51%, depinde la ce te uiţi la PISA, deci nu ne miră asta foarte mult, e poate mai puţin decât ne aşteptam. Evident, există diferenţe dacă ne uităm la cicluri şcolare. Avem aici clasele I-IV, clasele V-VIII, gimnaziu şi liceul şi vedem că zona roşie creşte”, a afirmat Dragoş Iliescu.
El a precizat că România stă bine la finalul claselor primare, dar la gimnaziu se întâmplă ceva.
”Ultimul raport care a fost publicat deocamdată doar la nivel internaţional, în noiembrie, ne spune că la finalul claselor primare România stă mult mai bine decât ne-am aştepta. Pare că se rupe ceva la gimnaziu şi asta pare să se accelereze la liceu. Plecăm de la un analfabetism funcţional de undeva la 20-25% şi ajungem la aproape 50% în liceu. Dacă ne uităm de la clasă la alta, o să zicem, da, se confirmă acel trend, cu un reviriment la clasa a XI-a şi a XII-a, probabil motivat de atenţia suplimentară pe care o dau elevii Bacalaureatului”, a explicat Dragoş Iliescu.
El a adăugat că în urma Testului Naţional de Alfabetizare Matematică a observat că suntem deficitari la raţionamentul statistic şi probabilistic.
”Dacă ne uităm la domeniile testate, am observat cu stupoare faptul că raţionamentul statistic şi probabilistic e un lucru care se predă oricum foarte vag la noi în şcoală şi e un lucru la care suntem teribil de deficitari. Itemi extraordinar de simpli nu pot fi răspunşi corect nici de elevi de la liceu. Itemi simpli, de genul dacă avem un item care spune aşa: dacă la loterie la extracţia de săptămâna trecută a ieşit numărul 3, probabilitatea ca tot numărul 3 să iasă la extracţia de săptămâna asta este mai mare, mai mică sau egală? Şi majoritatea spun că e mai mică probabilitatea. Şi când zic majoritatea, zic 92-93%. Şi ăsta e un raţionament, nu trebuie să faci probabilităţi neapărat ca să înţelegi. E un raţionament de viaţă cotidiană care te va duce la a face decizii greşite, financiare şi de alte feluri”, a afirmat Dragoş Iliescu.
El a adăugat că zona rurală din jurul marilor oraşe stă mai bine decât urbanul mic.
”Am diferenţiat eşantionul din punctul de vedere al rezidenţei elevilor. În aceste patru categorii nu ne-am uitat doar la urban-rural şi bine am făcut că nu ne-am uitat, pentru că vedem că ruralul metropolitan, ruralul din jurul marilor oraşe stă rezonabil de bine, chiar mai bine decât urbanul mic. Ruralul care e departe de marile centre citadine stă groaznic, adică cu un analfabetism care tinde spre 60%”, a subliniat Dragoş Iliescu.
Testul Naţional de Alfabetizare Matematică a fost creat pentru a măsura uniform nivelul de alfabetizare matematică în rândul elevilor români, oferindu-le profesorilor un instrument care oferă feedback imediat, dar şi posibilitatea urmăririi progresului individual rezultat în urma intervenţiilor educaţionale.
În plus, testul furnizează specialiştilor în dezvoltare curriculară şi politici educaţionale o imagine de ansamblu asupra abilităţilor matematice ale tuturor elevilor din România. Fiind un instrument cu administrare digitală, acesta poate fi utilizat gratuit de către profesori, dar şi de copii şi părinţi, pentru administrare individuală.
Testul Naţional de Alfabetizare Matematică este realizat de Asociaţia Pentru Valori în Educaţie – Asociatia Pentru Valori In Educatie – AVE Romania şi BRIO, cu sprijinul Apa Nova Bucureşti.
