Consolidarea securității la Marea Neagră, dotarea Armatei și achiziții prin programul european SAFE se numără printre prioritățile Apărării din programul de guvernare al Cabinetului condus de Eugen Tomac, documentul urmând să fie depus duminică în Parlament.
Programul menționează angajamentul sporit al României în vederea asigurării proiecției unei Europe mai puternice într-o Alianță mai puternică, alături de creșterea graduală a bugetului României în linie cu angajamentele asumate de țara noastră la Summitul NATO de la Haga (2025).
Potrivit programului de guvernare, se utilizează instrumentul SAFE, precum și alocările bugetare în creștere pentru dotarea Armatei Române; se modernizează bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Fetești și Cincu în vederea asigurării unei prezențe aliate substanțiale.
De asemenea, se întărește prezența și capacitatea națională de reacție, prin extinderea cadrului de exerciții și întărirea cooperării inter-instituționale și se urmărește consolidarea pe dimensiunea apărării a Parteneriatelor strategice ale României, în special cu SUA, dar și cu ceilalți aliați europeni.
Un rol special va fi acordat asigurării securității Flancului estic, securității la Marea Neagră și cooperării industriale.
Se are în vedere de asemenea continuarea dezvoltării Hub-ului de instruire F-16 de la Fetești, cu obiectivul de a crește numărul de piloți instruiți și atragerea statelor aliate și partenere în procesul de instruire.
Totodată, se urmărește finalizarea în termen a achizițiilor prin instrumentul SAFE, anume se va monitoriza cu prioritate modalitatea de derulare a contractelor semnate pentru evitarea întârzierilor de capabilități critice.
De asemenea, este subliniată implicarea în cadrul inițiativelor UE menite să întărească securitatea României, în complementaritate cu eforturile la nivel NATO, acțiune sistematică pentru consolidarea Flancului Estic prin instrumente UE concrete și un răspuns instituțional prompt pentru o conectivitate rapidă la inițiativele UE.
Programul de guvernare abordează reforma sistemului de recrutare și creșterea coeziunii și atractivității în cariera militară: digitalizare, atragere de experți IT, recrutare orientată pe competențe; înființarea unui departament de inovare la nivelul MApN, prin utilizarea resurselor deja existente, și completarea curriculei din instituțiile de învățământ militar cu accent pe tehnologii emergente (inteligența artificială, quantum).
De asemenea, este menționat Programul Rezervist Voluntar – rezerva națională ca pilon al rezilienței; eficientizarea și creșterea participării prin pachet de stimulente clare; pregătirea adecvată a centrelor de instruire.
Conform programului de guvernare propus, se extinde cooperarea cu aliații riverani de la Marea Neagră (Bulgaria și Turcia) în cadrul Inițiativei MCM Black Sea (deminare).
În ceea ce privește reformele structurale în domeniu, este reiterată creșterea graduală a cheltuielilor de apărare spre 5% PIB până în 2035, cu 3,5% din PIB pentru achiziții militare și 1,5% pentru domenii conexe, precum infrastructura.
Nivelul este de 2,42% PIB în 2026, cu o calendarizare anuală obligatorie a creșterilor ulterioare.
Se actualizează Programul ‘Armata României 2040’ și Planul multianual de înzestrare, adaptând continuu structura de forțe a Armatei Române prin integrarea lecțiilor învățate la nivel aliat și asigurând livrarea la timp a țintelor de capabilități asumate de România în cadrul NATO.
Totodată, se prevede adaptarea continuă a cadrului legislativ în domeniul apărării la provocările de securitate actuale și se creează un mecanism transparent de relaționare cu industria de apărare pentru a permite interacțiunea eficientă în vederea informării permanente cu privire la nevoile de înzestrare a Armatei României.
Este menționată în programul de guvernare modernizarea și eficientizarea procesului de achiziții pentru apărare prin simplificarea procedurilor birocratice interne, introducerea unui regim special pentru capabilități critice, precum sisteme împotriva dronelor și senzori.
‘Se impune digitalizarea fluxurilor și standardizarea cerințelor tehnice. Orice modificare trebuie să aibă în vedere principiile transparenței și respectului față de cheltuielile publice. Se elaborează o strategie la nivelul MApN în domeniul spațial, domeniu operațional al NATO aflat în plină expansiune’, precizează documentul.
