Reforma profundă a sistemului de sănătate, bazată pe digitalizare, infrastructură modernizată, prevenție și servicii integrate, cu accent pe echitate, accesibilitate și calitate, pentru a crește speranța de viață și a asigura un sistem sanitar sustenabil și performant sunt priorități ale programului de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac, care va fi depus la Parlament.
‘Operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate și a noii Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate trebuie tratată ca infrastructură critică națională: minimum 80% dintre furnizorii publici conectați în primul an, minimum 50% dintre pacienți cu acces activ la propriul dosar electronic în primii doi ani și 100% interoperabilitate între medicina de familie, ambulatoriu, spital, CNAS și DSP’, se arată în document.
Reducerea numărului de paturi de spitalizare continuă trebuie făcută etapizat, se arată în programul propus de premierul desemnat.
Astfel, obiectivul poate fi o reducere de peste 20% până în 2030, în paralel cu dezvoltarea spitalizării de zi, ambulatoriilor, centrelor de recuperare, îngrijirilor paliative și serviciilor la domiciliu.
Totodată, prevede documentul, paturile trebuie convertite în servicii utile: recuperare, paliație, îngrijire cronică, centre de diagnostic rapid și ambulatorii integrate.
‘Finalizarea celor trei spitale regionale (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) trebuie menținută ca prioritate strategică, cu jaloane intermediare clare pentru perioada 2028 – 2029. România trebuie să dezvolte cel puțin un centru public de referință pentru chirurgie cardiovasculară pediatrică dedicat copiilor cu malformații cardiace congenitale, capabil să ofere diagnostic prenatal și postnatal, tratament intervențional, chirurgie cardiacă, terapie intensivă cardiovasculară pediatrică și urmărire pe termen lung’, mai prevede programul de guvernare.
O altă măsură se referă la introducerea unui sistem național de audit IAAM cu ținte clare: raportare lunară standardizată, minimum 90% dintre spitalele publice conectate la sistem în primul an, audit extern anual pentru spitalele mari.
‘Ținta trebuie să fie interconectarea digitală a tuturor DSP-urilor în maximum 12 luni și raportare standardizată din toate spitalele publice în maximum 18 luni. Fără DSP-uri operaționale, statul nu poate preveni, nu poate interveni rapid și nu poate fundamenta politici publice reale’, subliniază documentul.
Derularea de programe naționale predictibile pentru cancer, boli cardiovasculare, diabet, boală cronică de rinichi, hepatite, tuberculoză, sănătate mintală și adicții reprezintă priorități în domeniul sănătății.
De asemenea, se arată în document, alte măsuri se referă la extinderea prevenției dincolo de programele clasice de screening oncologic și cardiovascular, cu includerea populației cu risc medical, social și educațional crescut.
Implementarea unui pachet de instalare și retenție pentru medici în rural, cu bonificație de instalare, locuință de serviciu, buget de practică, dotări minimale, acces la telemedicină, asistent comunitar și sprijin administrativ, implementarea unui program multianual de reînnoire a parcului de ambulanțe, care să includă realizarea unui audit național al flotei în primele șase luni, înlocuirea anuală a minimum 10 – 15% din vehiculele depășite, standardizarea dotărilor, digitalizarea sistemului de dispecerizare și integrarea fluxurilor de date cu unitățile de primiri urgențe, centrele de permanență și spitalele de destinație reprezintă alte priorități.
O altă măsură importantă se referă la dezvoltarea chirurgiei robotice și a tehnologiilor medicale avansate, prin consolidarea centrelor de excelență și evaluarea acestora pe baza unor indicatori obiectivi de performanță, inclusiv numărul de cazuri tratate, rata complicațiilor, durata spitalizării, reinternările, costul per caz, rezultatele funcționale, gradul de satisfacție al pacienților și capacitatea de formare a specialiștilor.
Dezvoltarea progresivă a unei rețele de centre comunitare, corelate cu cele 200 de centre comunitare integrate asumate în programele de investiții și cu dezvoltarea a 2.000 de servicii comunitare integrate pe zona social-medicală, asigurarea serviciilor de medicină de familie, asistență comunitară, stomatologie, farmacie comunitară, telemedicină, prevenție, vaccinare și consiliere, prin centre comunitare integrate din rural și orașe mici, sunt sunt două dintre reformele structurale propuse.
‘Politica medicamentului trebuie să includă HTA predictibil (Health Technology Assessment, printr-un proces clar, transparent și cu termene ferme prin care medicamentele noi sunt evaluate pentru compensare, scurtarea duratei de introducere la compensare), stimulente pentru generice și biosimilare, producție autohtonă pentru medicamente critice și achiziții transparente. Planul național trebuie să urmărească minimum 4.000 de paturi de paliație și dezvoltarea unei rețele integrate cu ambulatorii de paliație și echipe mobile pentru îngrijiri la domiciliu. Cel puțin o structură funcțională de paliație, conectată cu spitalele, medicina de familie, serviciile sociale și DSP în fiecare județ’, se mai arată în document.
Dezvoltarea unei rețele naționale de centre de prevenire și consiliere, astfel încât fiecare județ să beneficieze de cel puțin un centru funcțional, integrat cu unitățile de învățământ, medicina de familie, direcțiile de sănătate publică și serviciile sociale – reprezintă o altă măsură propusă.
