Finalizarea aderării la OCDE, dar și o negociere mai eficientă a intereselor României în UE se numără printre măsurile cuprinse în programul de guvernare depus la Parlament de premierul desemnat, Luca Niculescu.
Echipa guvernamentală propusă vrea să urmărească ‘mai atent’, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, stadiul elaborării și implementării pozițiilor României în cadrul UE. Astfel, în primele 30 de zile urmează să fie elaborat un inventar de dosare europene de interes în negociere, obiective, responsabilități instituționale și calendare pentru fiecare dosar prioritar.
‘Consolidăm procesul de tranziție de la etapa de negociere la etapa de implementare sau transpunere a legislației europene la nivel național, prin mecanisme de avertizare timpurie, pentru evitarea procedurilor de infringement la adresa României și pentru racordare reală la formatele de coordonare stabilite în cadrul UE’, reiese din programul de guvernare.
Următoarele teme vor constitui priorități imediate: cadrul financiar multianual 2028-2034, strategia industrială europeană, securitatea economică, energia și clima, piața unică, mobilitatea militară, extinderea UE și Marea Neagră.
‘Implicăm mediul academic, partenerii sociali, Institutul European din România și experții români din instituțiile europene în pregătirea mandatelor și construim coaliții înaintea deciziilor. Un registru unic al angajamentelor europene, cu responsabil și termen, urmărește ieșirea din procedura de deficit excesiv conform planului fiscal-bugetar pe termen mediu, recomandările specifice de țară și transpunerea la termen a legislației UE. În 2027, la 20 de ani de la aderare, lansăm un proiect național de viziune pentru următorii 20 de ani europeni’, se arată în document.
Guvernul va promova extinderea UE ‘pe baza principiului meritelor proprii’, iar România va furniza, în funcție de interesul partenerilor, expertiză punctuală în domeniile de aderare.
‘Susținem un rol activ al UE în domeniul securității și apărării, complementar cu NATO, prin care Uniunea contribuie la creșterea capacității de apărare a Europei și la o industrie de apărare eficientă. Folosim instrumentul european SAFE pentru industria de apărare și pentru infrastructura cu dublă utilizare și susținem menținerea sancțiunilor UE față de Rusia’, prevede programul.
Un alt obiectiv este finalizarea aderării la OCDE și valorificarea calității de membru. În acest sens, se menționează că România a implementat peste 100 de recomandări prioritare și a obținut 24 dintre cele 25 de avize formale necesare aderării la această organizație.
Alte obiective sunt: consolidarea rolului României în NATO, întărirea apărării colective pe Flancul Estic, o prezență aliată sporită și sprijinul pentru Ucraina.
‘Participăm la construcția ‘NATO 3.0′: îndeplinim integral și la timp angajamentele de la Summitul de la Haga și susținem o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic, o distribuție adecvată a responsabilităților între SUA, Aliații europeni și Canada și o legătură transatlantică solidă. Susținem extinderea și diversificarea prezenței aliate în România, inclusiv în domeniile cibernetic și al amenințărilor hibride, și atragerea de noi structuri, programe și centre de excelență NATO, în coordonare cu UE. Valorificăm apartenența la NATO pentru industria de apărare și mobilitatea militară, din bugetele de apărare asumate și prin instrumentele NATO’, se arată în programul de guvernare.
Se propune de asemenea aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA pe toate dimensiunile. În primul semestru din 2027 ar urma să fie propus un portofoliu de proiecte comune în energie, inclusiv nucleară, apărare, inteligență artificială, semiconductori, securitate cibernetică și infrastructură critică.
De asemenea, România va rămâne principalul susținător al parcursului european al Republicii Moldova, sprijinind reziliența sa, inclusiv energetică, și în fața atacurilor hibride.
‘Implementăm Parteneriatul Strategic cu Ucraina și continuăm sprijinul, inclusiv contribuția la efortul aliat de asistență militară și instruire, pentru o pace justă și durabilă, bazată pe Carta ONU și pe respectarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei’, propune echipa premierului desemnat.
MAE își va consolida dimensiunea de diplomație economică și va sprijini ARICE în coordonarea unei rețele permanente care ajută companiile, în special IMM-urile, în accesul la piețe, parteneri, achiziții internaționale, proiecte UE și finanțatori internaționali.
‘Creăm, în primul semestru din 2027, un mecanism național prin care companiile românești intră în proiectele Global Gateway și în consorții europene, cu minimum 200 de companii pregătite anual. Ambasadele facilitează accesul la proiecte de infrastructură, energie, digitalizare, sănătate și educație în Africa, Asia, America Latină, Orientul Mijlociu, Balcani, Caucaz și Asia Centrală’, este un alt obiectiv al Cabinetului propus.
De asemenea, ar urma să fie dinamizate parteneriatele strategice cu Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Polonia, Turcia, Ungaria, Bulgaria, Japonia, Coreea de Sud, Canada și Azerbaidjan.
‘Construim o diplomație globală pragmatică, selectivă și orientată spre rezultate: actualizăm Strategia pentru Africa, relansăm consultările politice pentru un forum economic România-America Latină și consolidăm parteneriatele cu Japonia, Coreea de Sud și India, mai ales în tehnologie; urmărim participarea la reconstrucția post-conflict din Orientul Mijlociu și Africa’, prevede programul.
Rețeaua consulară ar urma să fie recalibrată după distribuția reală a comunităților românești, volumul solicitărilor și distanțele față de consulate, pe baza unei evaluări și a unui plan național elaborate în primul semestru din 2027.
‘Extindem serviciile digitale, consulatele itinerante, intervențiile mobile și oficiile consulare noi, pentru a reduce timpii de așteptare, costurile și birocrația’, este un alt obiectiv al Guvernului propus.
O altă țintă este auditarea, în primul semestru din 2027, a necesarului de personal al misiunilor. De asemenea, vor fi reformate: recrutarea, formarea, rotația, evaluarea și promovarea diplomaților pe criterii profesionale.
‘Institutul Diplomatic Român devine centrul formării continue. Urmărim ameliorarea statutului diplomatului român, prin compatibilizare cu omologii străini, actualizăm legislația administrativă a MAE, accelerăm digitalizarea și extindem reabilitarea clădirilor statului român din străinătate’, se mai arată în program.
Citeşte şi:
Program de guvernare/ Sănătate: Se regândește modul de efectuare a gărzilor și se introduc criterii de performanță pentru șefii de secție
Program de guvernare/ Educație – reforma curriculară va viza competențele-cheie, gândirea critică și meseriile viitorului
Program de guvernare/Pensiile vor fi indexate din 2027; noua lege a salarizării în sectorul public va fi elaborată anul viitor
Program de guvernare/ Cultură: Strategia sectorială în domeniul culturii și finanțare predictibilă, multianuală și simplă – printre priorități
Program de guvernare/Interne: Reglementarea atribuțiilor poliției locale, reducerea violenței stradale și procesarea automată a abaterilor rutiere
Program de guvernare/ Se înființează Consiliul Consultativ al Românilor de Pretutindeni
Program de guvernare/Inspecția Muncii va fi reformată în 12 luni; controalele pentru combaterea muncii la negru vor fi coordonate cu ANAF
Program de guvernare/ Justiție: Colaborare ‘loială’ cu CSM, Înalta Curte și Parchete
Program de guvernare/Guvernul vrea să elimine impozitul minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027
Program de guvernare/ Sport: Finanțare predictibilă pentru federații și cluburi; implementarea Portalului Sportului Românesc
Program de guvernare/MDLPA: Audit funcțional și o reorganizare a instituțiilor centrale, START reforma administrativă, Program de Dezvoltare Metropolitană
