Proiectul legii salarizării a fost publicat de Ministerul Muncii: Varianta actuală a proiectului îndeplineşte condiţiile Jalonului 420 din PNRR şi are acordul Ministerului de Finanţe / A fost predat partidelor politice pentru analiză

Forma actualizată a proiectului Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice a fost publicată, vineri, pe site-ul Ministerului Muncii. În proiect se precizează că, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute de prezenta lege, drepturile salariale în plată neputând, în nicio situaţie, să fie mai mari decât cele stabilite potrivit legii. De asemenea, prin contractele colective de muncă / acordurile colective de muncă şi contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natură salarială în bani sau în natură care excedează sau contravin actualei legi.

”Ca urmare a medierii Administraţiei Prezidenţiale şi în urma acordului politic semnat de către partidele politice proeuropene, Ministerul Muncii a organizat o amplă consultare publică prin 14 reuniuni cu instituţiile din administraţie şi sindicatele reprezentative. În urma consultărilor, proiectul a fost revizuit pentru a include cât mai multe dintre observaţiile primite”, precizează ministerul.

Ministerul Muncii mai arată că a existat un dialog permanent cu Ministerul de Finanţe şi cu Comisia Europeană pentru o alocare bugetară suplimentară astfel încât să poată fi rezolvate cât mai multe din inechităţile actualului sistem de salarizare a personalului plătit din fonduri publice.

”Varianta actuală a proiectului îndeplineşte condiţiile Jalonului 420 din PNRR şi are acordul Ministerului de Finanţe în condiţiile respectării traiectoriei fiscal-bugetare a României. În cursul zilei de astăzi, proiectul a fost prezentat şi predat partidelor politice semnatare ale acordului iniţial pentru analiză şi demararea procedurii parlamentare de adoptare”, se arată în comunicatul oficial.

Ministerul Muncii precizează că îşi menţine rolul de secretariat tehnic şi va continua să ofere clarificări şi informaţii de specialitate privind conţinutul şi fundamentarea prevederilor cuprinse în textul publicat.

Eventualele propuneri de modificare sau amendamente vor fi formulate şi discutate în cadrul consultărilor cu partidele politice şi a mecanismelor parlamentare, în conformitate cu procesul legislativ, anunţă instituţia.

Ce cuprinde ultima formă a legii salarizării

Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.

Prezenta lege instituie cadrul legislativ pentru:

1. asigurarea unui sistem de fundamentare a politicilor salariale în sectorul bugetar şi de monitorizare şi control al aplicării acestora;
2. asigurarea unui sistem de distribuire a resurselor bugetare alocate pentru cheltuielile de personal, în vederea garantării echităţii, coerenţei şi transparenţei drepturilor salariale, precum şi în scopul stimulării performanţei individuale.

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute de prezenta lege, drepturile salariale în plată neputând, în nicio situaţie, să fie mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi

Prin contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă şi contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natură salarială în bani sau în natură care excedează sau contravin prevederilor prezentei legi.

1. Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.
2. Prezenta lege instituie cadrul legislativ pentru:

1. asigurarea unui sistem de fundamentare a politicilor salariale în sectorul bugetar şi de monitorizare şi control al aplicării acestora;
2. asigurarea unui sistem de distribuire a resurselor bugetare alocate pentru cheltuielile de personal, în vederea garantării echităţii, coerenţei şi transparenţei drepturilor salariale, precum şi în scopul stimulării performanţei individuale.

(3) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute de prezenta lege, drepturile salariale în plată neputând, în nicio situaţie, să fie mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi

(4)Prin contractele colective de muncă/acordurile colective de muncă şi contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natură salarială în bani sau în natură care excedează sau contravin prevederilor prezentei legi.

Domeniul de aplicare

1. Dispoziţiile prezentei legi se aplică:

1. personalului din autorităţi şi instituţii publice, respectiv Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, unităţile teritoriale, autorităţi ale administraţiei publice locale, alte autorităţi publice, autorităţi administrative autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, finanţate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale;
2. personalului din autorităţi şi instituţii publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale;
3. personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii;
4. personalului din cadrul instituţiilor publice angajat în temeiul unui contract, altul decât contractul individual de muncă;
5. persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică.

2. În sensul prezentei legi, intră în categoria personalului din sectorul bugetar, personalul încadrat pe baza contractului individual de muncă, personalul care ocupă funcţii de demnitate publică numite sau alese şi personalul care ocupă funcţii asimilate funcţiilor de demnitate publică, magistraţii, precum şi personalul care beneficiază de statute speciale, inclusiv funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special.
3. Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică personalului din Banca Naţională a României.
4. Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti când contractează, în limita bugetului aprobat, fără afectarea schemei de personal aprobate pentru activitatea de bază şi a fondului de salarii al ministerului, persoane fizice, cetăţeni români sau străini, de pe plan local ori persoane nesalariate din cadrul acestor reprezentanţe, cu respectarea legislaţiei din ţara respectivă.

Controlul aplicării legii

Controlul aplicării prevederilor legale privind salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează de către Guvern, prin ministere şi instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, potrivit atribuţiilor din domeniul de activitate al acestora, precum şi de alte autorităţi publice centrale autonome cu atribuţii în domeniu.

Raportul salarial

În sectorul bugetar, raportul dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază, soldă de funcţie/salariu de funcţie, indemnizaţie de încadrare, indemnizaţie lunară este de 1 la 8.

Principiile sistemului de salarizare

Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii:

1. principiul legalităţii, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme juridice de forţa legii, dar cu încadrare în grila de coeficienţi de salarizare, respectiv între limitele minime şi maxime prevăzute prin prezenta lege;
2. principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie;
3. principiul egalităţii, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă de valoare egală;
4. principiul adaptării salarizării în străinătate la condiţiile de reprezentare pe plan local şi la obiectivele de politică externă;
5. principiul stimulării performanţei personalului din sectorul bugetar, în contextul recunoaşterii şi recompensării performanţelor profesionale obţinute, pe baza criteriilor stabilite potrivit legii şi regulamentelor proprii, în vederea creşterii eficienţei activităţii desfăşurate;
6. principiul ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate;
7. principiul transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, în sensul asigurării predictibilităţii salariale pentru personalul din sectorul bugetar;
8. principiul sustenabilităţii financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor anuale pentru cheltuielile de personal stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, conform Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
9. principiul publicităţii, în sensul transparenţei veniturilor de natură salarială, pentru toate funcţiile din sectorul bugetar.

Structura de grade salariale şi grila de salarizare

1. Structura de grade salariale include 12 grade salariale.
2. Fiecărui grad salarial îi corespunde un interval de coeficienţi, după cum urmează:

1. Cuantumul valorii de referinţă definite la art. 7 lit. dd) se propune de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale şi de către Ministerul Finanţelor, în cadrul mandatului instituţional comun, cu avizul Consiliului Fiscal, în primul semestru al fiecărui an pentru anul următor şi se stabileşte anual, cu consultarea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, prin hotărâre a Guvernului, cu respectarea prevederilor din Legea responsabilităţii fiscale nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 6 lit. h) din prezenta lege, cu încadrarea în plafoanele anuale pentru cheltuielile de personal stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară şi cu luarea în considerare a raportului prevăzut la alin.(5).
2. Cuantumul valorii de referinţă se stabileşte astfel încât procentul majorării cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat să nu depăşească procentul creşterii nominale a produsului intern brut, prevăzut în cadrul macroeconomic utilizat la construcţia cadrului fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care pe parcursul anului prognoza produsului intern brut se înrăutăţeşte, cuantumul valorii de referinţă nu se modifică.
3. În luna iunie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor  întocmeşte un raport referitor la aplicarea valorii punctului de referinţă, conform alin.(3). Raportul va cuprinde şi impactul financiar  determinat de aplicarea valorii de referinţă, impactul financiar al aplicării celorlalte prevederi ale legii, precum şi orice alte modificari legislative cu impact asupra veniturilor salariale din sistemul public, raportate la obiectivul de reducere a masei salariale din sectorul public. Raportul se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor.
4.  Actele normative subsecvente elaborate în baza prezentei legi vor fi însoţite de o declaraţie de impact financiar, neputând depăşi alocările bugetare, şi vor fi adoptate cu avizul Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale şi al Consiliului Fiscal.

Stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare

1. Stabilirea salariului de bază se face corespunzător funcţiei pe care s-a făcut încadrarea personalului. Nu este permisă stabilirea salariului de bază prin asimilarea cu salariul corespunzător altei funcţii, cu excepţia cazurilor stabilite prin prezenta lege.
2. Coeficienţii de salarizare pentru funcţiile din fiecare domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaţionale de funcţii bugetare, pentru funcţiile ocupate de personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, precum şi pentru funcţiile de demnitate publică, sunt prevăzuţi în anexele nr. I – IX.
3.  Diferenţierea salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare se realizează prin utilizarea coeficienţilor de salarizare cuprinşi între 1,00 şi 8,00, corespunzători poziţiei funcţiilor în ierarhia de salarizare.
4. Salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor de salarizare prevăzuţi în anexele I-IX cu valoarea de referinţă, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului.
5. Salariile de bază pentru funcţiile de execuţie sunt diferenţiate pe funcţii, grade/trepte profesionale şi gradaţii de vechime şi se calculează aplicând cele 6 gradaţii de vechime, conform prevederilor art. 13.
6. În salariul de bază pentru funcţiile de conducere este inclusă gradaţia aferentă tranşei de vechime în muncă, la nivel maxim.
7. Salariul de bază pentru funcţiile de conducere prevăzute cu grad managerial I şi II se stabileşte de către conducătorul instituţiei publice, în raport cu responsabilitatea, complexitatea şi impactul deciziilor impuse de atribuţiile corespunzătoare activităţii desfăşurate.
8. Dacă salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare sau, după caz, indemnizaţia lunară pentru o funcţie din sectorul bugetar, calculată conform prezentei legi pentru un program de lucru de 8 ore zilnic, este mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, atunci persoana care ocupă funcţia respectivă beneficiază de plata unei sume egale cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, persoana care ocupă funcţia respectivă beneficiază de plata unei sume calculate prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.

Modul de stabilire a indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică

1. Indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică se determină prin înmulţirea coeficienţilor de salarizare prevăzuţi în anexa nr. IX cu valoarea de referinţă stabilită conform art.9 alin.(3).
2. Perioada în care persoanele prevăzute la alin. (1) au ocupat funcţii de demnitate publică constituie vechime în muncă şi în specialitate.
3. Gradele salariale corespunzătoare structurii de grade salariale pentru funcţiile de demnitate publică sunt exceptate de la aplicarea prevederilor art.8 alin.(1)-(4).

Stabilirea salarizării pentru funcţii specifice

Autorităţile, instituţiile publice şi celelalte unităţi bugetare pot include în statele de funcţii şi unele funcţii specifice altor domenii de activitate bugetară, prevăzute în anexele la prezenta lege, care se dovedesc a fi necesare desfăşurării activităţii.

Gradaţiile corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă

1. Fiecărei funcţii, fiecărui grad/treaptă profesională îi corespund 6 gradaţii, corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă, cu excepţia funcţiilor de demnitate publică, funcţiilor de conducere şi funcţiilor publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici pentru care gradaţia este inclusă în salariul de bază/indemnizaţia lunară prevăzute pentru aceste funcţii în anexele nr. I – IX, precum şi cu excepţia personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.
2. Coeficienţii de salarizare prevăzuţi în anexele nr. I-VIII pentru funcţiile de execuţie sunt stabiliţi la gradaţia 0.
3. Tranşele de vechime în muncă în funcţie de care se acordă cele 6 gradaţii, precum şi cotele procentuale corespunzătoare acestora, calculate la salariul de bază/indemnizaţia de încadrare avute la data îndeplinirii condiţiilor de trecere în gradaţie şi incluse în acestea, sunt următoarele:

1. gradaţia 0 – până la 3 ani;
2. gradaţia 1 – de la 3 ani la 5 ani – şi se determină prin majorarea salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare prevăzut în anexele la prezenta lege cu cota procentuală de 7,5%, rezultând noul salariu de bază/indemnizaţie de încadrare;
3. gradaţia 2 – de la 5 ani la 10 ani – şi se determină prin majorarea salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază/indemnizaţie de încadrare;
4. gradaţia 3 – de la 10 ani la 15 ani – şi se determină prin majorarea salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază/indemnizaţie de încadrare;
5. gradaţia 4 – de la 15 ani la 20 de ani – şi se determină prin majorarea salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază/indemnizaţie de încadrare;
6. gradaţia 5 – peste 20 de ani – şi se determină prin majorarea salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază/indemnizaţie de încadrare.

4. Gradaţia obţinută se acordă cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au împlinit condiţiile de acordare.
5. Pentru personalul nou-încadrat, salariul de bază/indemnizaţia de încadrare se determină prin aplicarea succesivă a majorărilor prevăzute la alin.(3), corespunzător gradaţiei deţinute.
6. Pentru acordarea gradaţiei corespunzătoare tranşei de vechime în muncă, angajatorul va lua în considerare integral şi perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare.

Documentul poate fi consultat AICI