Pavilionul rus de la Bienala de la Veneţia a fost nevoit să-şi închidă temporar porţile în a doua zi a avanpremierei, după ce grupul activist Pussy Riot a organizat o acţiune de protest haotică împotriva participării ţării la festivalul de artă.
Purtând cagule roz, protestatarii au alergat spre pavilionul rus, unde s-au adunat în faţa acestuia şi au aprins rachete de semnalizare roz, albastre şi galbene, în timp ce au difuzat muzică punk şi au scandat lozinci, printre care „Sângele este arta Rusiei”.
La un moment dat, grupul format din aproximativ 40 de activişti, printre care şi membre ale grupului feminist Femen, a încercat să pătrundă în pavilionul Rusiei, dar a fost respins de forţele de ordine, care flancau intrarea.
Unii membri aveau sloganuri scrise pe corp, precum „Curator: Putin, cadavre incluse”, „Rusia ucide, bienala expune” şi „Artă rusă, sânge ucrainean”. O statuie din faţa pavilionului a fost înfăşurată într-un steag ucrainean.
Nadya Tolokonnikova, membră fondatoare a trupei Pussy Riot, a declarat că a fost îngrozită de imaginea oamenilor care petreceau la pavilionul Rusiei în prima zi, unde erau aduse lăzi întregi de prosecco, iar din difuzoare răsuna muzică techno la volum maxim.
Tolokonnikova, care a condus protestul, a declarat: „Mi se pare ciudat că Europa continuă să spună că Ucraina este un scut pentru întregul continent european, dar îşi deschide uşile de fiecare dată pentru propaganda rusă. Este sfâşietor pentru mine”.
Activista l-a implorat pe Pietrangelo Buttafuoco, preşedintele Bienalei, să „nu mai accepte bani de la Rusia” şi să discute cu grupul. Într-un comunicat de presă, Pussy Riot s-a oferit să se ocupe de organizarea pavilionului rus din 2028, angajându-se să expună lucrări ale unor artişti care sunt sau au fost închişi în penitenciare ruseşti.
Conflictul diplomatic legat de implicarea Rusiei s-a intensificat. Ziarul „Financial Times” a relatat că reprezentanţii Comisiei Europene au informat guvernul italian şi organizatorii bienalei că permiterea participării delegaţiei ruse ar constitui o încălcare a sancţiunilor UE.
Nimeni nu a fost arestat în timpul protestului, care a atras o mulţime numeroasă de curioşi, dintre care mulţi erau vizitatori nedumeriţi care abia reuşiseră să intre la eveniment după ce stătuseră la cozi lungi, care se întindeau mult dincolo de incinta festivalului.
În perioada premergătoare Bienalei s-a creat o atmosferă tensionată, politica eclipsând adesea operele de artă expuse.
Înainte de eveniment, juriul – care selectează câştigătorul premiilor Leul de Aur – a demisionat în bloc, după ce a declarat că nu va lua în considerare lucrările provenite din ţări ai căror lideri fac obiectul unor mandate internaţionale de arestare (ceea ce ar fi împiedicat includerea Rusiei şi a Israelului).
O publicaţie italiană a afirmat că membrii juriului şi-au dat demisia după ce echipa juridică a Bienalei i-a informat că ar putea fi traşi la răspundere personal în cazul în care Israelul ar decide să iniţieze o acţiune în justiţie. Miercuri, un reprezentant al Bienalei a confirmat pentru The Guardian că informaţia era corectă.
La inaugurarea oficială a pavilionului britanic dedicat Lubainei Himid, un reprezentant al ambasadorului britanic a declarat că niciun ministru nu a participat la eveniment din cauza implicării Rusiei. De obicei, pavilionul este inaugurat de un ministru, deşi participarea Marii Britanii este coordonată de British Council, şi nu de guvern.
La o oră după protestul Pussy Riot, Alianţa Art Not Genocide (ANGA) a organizat o manifestaţie în faţa pavilionului israelian din Arsenale. Pavilionul era încuiat din interior, în timp ce grupul s-a adunat în faţa uşilor acestuia pentru a protesta faţă de participarea Israelului, pe fondul războiului din Gaza.
Peste 200 de participanţi la eveniment au semnat o scrisoare prin care solicită anularea pavilionului israelian, descrisă ca „un refuz colectiv de a vă permite să oferiţi o tribună statului israelian în timp ce acesta comite un genocid”.
Ministerul de Externe al Israelului a condamnat organizaţia ANGA, calificând acţiunile acesteia drept „indoctrinare politică anti-israeliană” şi „discriminare directă”.
Vineri este aşteptată o manifestaţie coordonată de ANGA, la care, potrivit organizatorilor, vor participa sindicate italiene, lucrători din domeniul artei implicaţi în eveniment, curatori şi aproape 20 de artişti ale căror lucrări sunt expuse în pavilioanele naţionale.
Protestele şi politica nu sunt o noutate la bienală. În 1968 au avut loc proteste care s-au extins din mişcarea studenţească mai amplă din acea vară, îndreptate în primul rând împotriva Statelor Unite, pe fondul războiului din Vietnam. Şase ani mai târziu, întregul eveniment a fost dedicat poporului chilian, care se afla atunci sub regimul dictatorului militar Augusto Pinochet.
