Psihologul Mihai Copăceanu, specialist în adicţii şi doctor în medicină, consideră că părinţii au început să normalizeze aspectele deviante chiar prin faptul că îi însoţesc pe adolescenţi la festivaluri de muzică unde „majoritatea artiştilor cântă elogios despre consumul de alcool şi droguri iar minorii la 14, 15 ani sunt expuşi la comportamente de risc”. În opinia sa, tinerii nu reprezintă o prioritate nici pe plan naţional, nici pe plan local. Guvernul României are un singur program de internship pentru câteva sute de tineri şi cam atât, spune Mihai Copăceanu. Nici la nivel local primăriile nu au strategii sau servicii destinate acestei categorii şi nici centre de tieret sau reţele de voluntari în care tinerii să fie implicaţi în mod constant, mai spune specialistul.
Ca variante de petrecere a timpului liber pentru tineri, psihologul recomandă activităţile în natură, plimbările, interacţiunile cu animalele. Toate sunt mult mai benefice pentru sănătatea mintală a tinerilor, explică acesta.
Redăm integral interviul acordat News.ro de psihologul Mihai Copăceanu:
Ce se întâmplă cu mulţi tineri pe perioada verii, cu ce îşi ocupă timpul?
Există mai multe categorii de adolescenţi: cei preponderent din mediul rural sunt implicaţi zilnic în activităţile gospodăriei, în munci agricole, practic muncesc împreună cu părinţii lor şi reţinem că România are o populaţie semnificativ rurală şi săracă. Alţi adolescenţi, peste 16 ani, depun eforturi pentru un job part-time pe perioada verii, alţii au planificate câteva săptămâni de activităţi, fie că vorbim de şcoli de vară, călătorii în străinătate sau tabere şi desigur există categoria unor tineri care pur şi simplu se plictisesc, se plimbă în oraş, ziua şi noaptea, ies cu prietenii, se distrează, se joacă jocuri video, etc.
Pot suferi stări de angoasă, anxietate mulţi dintre adolescenţi, în perioada aceasta?
Vara este o perioadă mai relaxantă din perspectiva absenţei programului şcolar cu toate obligaţiile aferente: trezirea dis de dimineaţă, cursuri, teme, meditaţii, însă există un stres care are alte surse. Conflictele în grupul de prieteni: trădările, despărţirile, dezamăgirile, conflictele cu părinţii: limitele riguroase şi încălcarea lor sau pur şi simplu conflictele interne – între ce vreau să fac şi ce pot să fac, ce vreau să fiu şi cum nu mi se permite să fiu. Suplimentar, avem căutările de senzaţii, ocaziile fascinante pentru petreceri cu consum de substanţe, care ne provoacă anxietate şi regrete.
Ce soluţii bune pentru copii pot găsi părinţii pentru perioada verii, în opinia dvs?
În România, tinerii nu prezintă o prioritate nici pe plan naţional, nici pe plan local. Guvernul României are un singur program de internship pentru câteva sute de tineri şi cam atât. Pe plan local, primăriile nu au strategii, servicii şi activităţi specifice pentru tineri. Nu avem centre comunitare, centre de tineret, reţele de voluntari care să implice tinerii în mod constant. Eu văd tineri care hoinăresc pe străzi ziua şi mai ales noaptea târziu.
Brighton, un oraş din Marea Britanie de mărimea Braşovului, a investit anul trecut 4.4 milioane de lire pentru sănătatea mintală, pentru servicii de consiliere şi tratament. Nu avem un exemplu similar în ţara noastră. Aceasta este marea problemă, de ceea foarte mulţi părinţi sunt limitaţi şi neputincioşi, vor să le planifice vara copiilor lor însă nu au opţiuni.
Vara poate fi o perioadă a căutării, a transformărilor pentru mulţi adolescenţi, este perioada marilor festivaluri. Care pot fi principalele pericole?
Ca societate şi mai ales ca părinţi, am început să normalizăm aspectele deviante. Copiii au nevoie de protecţie şi de siguranţă, au nevoie de reguli, de interdicţii, de repere sănătoase, morale şi mentorat. În loc să le oferim pe acestea, noi îi însoţim la festivaluri de muzică unde nu doar că majoritatea artiştilor cântă elogios despre consumul de alcool şi droguri, dar minorii la 14, 15 ani sunt expuşi la comportamente de risc. Reamintesc părinţilor că marile festivaluri din lume precum Tomorrowland – Belgia, Lost-Land – USA sau Notorious Festival din Croaţia nu permit accesul minorilor, chiar dacă sunt însoţiţi de părinţii lor. Adolescenţii sunt tentaţi să-şi asume riscuri, să încalce regulile, să facă în grup ceea ce nu fac în mod individual. Am vizitat într-un centru de arest un băiat de 16 ani care în urma unui conflict spontan a lovit cu o sticlă de bere şi a omorât un cetăţean. Interacţiunea cu persoane rău intenţionate, abuzul de alcool şi droguri, violenţele sunt principalele riscuri.
Este şi perioada în care adolescenţii cer să meargă singuri, neînsoţiţi de părinţi la festivaluri sau alte evenimente, ca părinte, cum poţi proceda?
E o greşeală şi o iresponsabilitate să permitem minorilor participarea la festivaluri. Ca părinte eşti răspunzător legal şi moral de siguranţa, sănătatea fizică şi emoţională a propriului copil. Dacă el este la mare, iar tu la 800 de km, în Baia Mare, cum poţi să te asiguri că va fi în siguranţă ziua şi noaptea? Copiii fără supravegherea părinţilor, în libertatea şi sub influenţa anturajului, sunt foarte tentaţi să încalce regulile şi tu nu vei afla acest lucru. Festivalurile sunt ocazii favorabile primului contact cu abuzul de tutun, alcool şi droguri, primului act sexual neprotejat, agresiunilor sexuale, etc. Prima beţie va fi la festival.
Simplu vorbind, accidentările, rănirile sau afecţiunile medicale pe fondul lipsei somnului, hranei şi a deshidratării sunt deosebit de frecvente. Şi dacă se întâmplă, părinţii oricum nu vor fi informaţi: ”Nu spun, vreau să nu fiu pedepsit, să mă lase şi la anul”.
De aceea, eu recomand amânarea acestor participări la festivaluri până după 18 ani. Nu facem experimente cu copiii.
Cât contează timpul petrecut afară, la joacă, pentru copii? Îi ţinem închişi, în casă, de teamă, sau care pot fi motivele?
Activităţile în natură, activităţile în mediul rural, vacanţele la bunici, activităţile în aer liber, plimbările, interacţiunile cu animalele, toate sunt mult mai benefice pentru sănătatea mintală a tinerilor mai ales într-o perioadă în care vorbim mult de dependenţa de social media şi tehnologie. În vacanţă tinerii utilează în mod excesiv tehnologia, foarte mulţi petrec între 8 şi 14 ore zilnic pe toate device-urile, astfel încât nopţile sunt pierdute pentru că se joacă jocuri video sau utilizează TikTok. Constat o incidenţă ridicată a tulburările de somn, ceea ce creează dificultăţi serioase de adaptare în primele săptămâni de la începutul şcolii.
Cum pot face părinţii reîntoarcerea la şcoală plăcută, să nu fie o povară pentru copii, adolescenţi?
Tocmai gândind şi planificând o vacanţă frumoasă, echilibrată, sănătoasă, cu multe activităţi în aer liber şi cu activităţi de voluntariat. Avem multe zone din România unde abilităţile şi capacităţile tinerilor pot fi valoroase. Ei pot astfel să-şi dea seama de zona lor de interes şi pot să-şi planifice un viitor inclusiv din adolescenţă. Organizaţiile caritabile sau cele de protecţia mediului au nevoie de implicarea tinerilor. Tinerii pot ajuta la acţiuni de ecologizare, plantare de copaci, pot îngriji cu multă iubire persoanele vârstnice, pot ajuta persoanele cu dizabilităţi, pot fi voluntari în spitale, în centre rezidenţiale sau centre pentru copii- sunt doar câteva exemple unde nu doar că se vor simţi utili dar vor experimenta şi momente de fericire.
Cât de important este un program de somn menţinut şi pe perioada verii, mulţi se culcă foarte foarte târziu şi dorm până târziu. Cu ce efecte şi cum ar trebui să fie perioada de dinainte de început de şcoală din acest punct de vedere?
Tulburările de somn sunt în creştere în rândul tinerilor, sunt îngrijorătoare pentru că le afectează sănătatea mintală, însă noi le ignorăm considerându-le o parte normală a adolescenţei şi a verii. Ca psiholog, pot mărturisi că 8 din 10 tineri pe care îi întâlnesc nu dorm bine noaptea. Lipsa somnului reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea depresiei. Lipsa somnului afectează reglarea emoţiilor, capacitatea de a face faţă stresului şi funcţionarea unor sisteme cerebrale implicate în starea de bine. Ce înseamnă acest lucru? Că tinerii care nu dorm bine noaptea sunt mai trişti dar şi mai furioşi şi agresivi. Adolescenţii asociază în mod greşit nesomnul cu senzaţia de libertate – ”E vară, fac ce vreau”. De aceea, insist ca în afară de unele excepţii de weekend, tinerii să-şi respecte programul sănătos de somn.
