Partidul Naţional Liberal traversează una dintre cele mai turbulente perioade din istoria sa recentă, fiind sfâşiat între disciplina impusă de forurile de conducere centrale şi o rebeliune mocnită în unele organizaţii din teritoriu fidele fostelor conduceri care doresc reîntoarcerea la guvernare. Profesorul Sergiu Mişcoiu, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, analizează mecanismele puterii din interiorul PNL şi avertizează că duelul dintre Ilie Bolojan şi Adrian Veştea ar putea duce la dispariţia unor parţi din PNL.
CITEȘTE ȘI ADRIAN VEŞTEA, DESEMNAT PREMIER – BPN al PNL a votat împotriva susţinerii Guvernului Veştea /Veştea. termen până marţi să-şi depună mandatul/ Bolojan: Parlamentarii PNL care vor vota Guvernul Veştea pierd calitatea de membru /Veştea: Nu îmi depun mandatul CITEȘTE ȘI Politologul Cristian Pîrvulescu – UDMR decide soarta guvernului Veştea. PNL riscă să ajungă în situaţia de a exclude din partid propriul premier
Ilie Bolojan, vulnerabilitate în judeţe
Deşi rezultatele votului oficial dat luni seară pentru păstrarea direcţiei de a nu intra alături de PSD la guvernare par să indice o victorie a actualei conduceri, realitatea din teren este mult mai nuanţată. Profesorul Mişcoiu subliniază că, în timp ce structurile centrale sunt fidele lui Bolojan, opoziţia s-a mutat în „baza” partidului.
„Biroul permanent naţional este controlat de domnul Bolojan. Asta nu e o surpriză…”. Totuşi, această imagine de unitate este parţial înşelătoare. Mişcoiu explică faptul că plecarea lui Adrian Veştea din şedinţele de conducere a fost un act simbolic de forţă: „Domnul Veştea a şi plecat pentru că ştia că bătălia lui e mai degrabă în sensul de a se face auzit şi de a arăta că există mobilizare în teritoriu în favoarea sa şi asta a reuşit să facă. Deci, partidul a părut mult mai divizat decât a arătat votul din Biroul Permanent Naţional”.
Guvernul Veştea: O aritmetică a trădării parlamentare
Miza imediată este învestirea unui nou guvern condus de Adrian Veştea, un scenariu care ar putea submina autoritatea lui Bolojan asupra parlamentarilor liberali. Analiza profesorului indică o fractură majoră în grupurile parlamentare PNL, unde consemnul de partid riscă să fie ignorat de un număr semnificativ de aleşi.
„Guvernul Veştea se va prezenta în faţa Parlamentului şi o parte din parlamentarii PNL, între o treime şi 40%, au şanse să voteze în favoarea acestuia în ciuda consemnului dat de partid”. Succesul acestui guvern nu ar fi însă unul pur liberal, ci rezultatul unei construcţii hibride, susţinute masiv de Partidul Social Democrat. „Nu va fi un guvern minoritar… va fi un guvern din care va face PSD-ul parte, ba chiar probabil PSD-ul va avea o serie de portofolii foarte importante”.
Strategia contraatacului: cursa pentru Congres
Pentru Ilie Bolojan, timpul a devenit cea mai preţioasă resursă. Profesorul Mişcoiu consideră că singura cale de a opri ascensiunea facţiunii Veştea este un asalt administrativ rapid prin organizarea unui Congres extraordinar.
„Domnul Bolojan are tot interesul să organizeze cât mai repede un congres în care să penalizeze această mişcare, să-l excludă pe domnul Veştea şi eventual să sancţioneze alţi rebeli pentru că, dacă nu face acest lucru, riscă să aşeze puterea taberei opuse în interiorul partidului”. Pericolul este ca Veştea, odată instalat la Palatul Victoria, să folosească resursele guvernamentale pentru a „cumpăra” loialitatea liderilor locali. „Dacă domnul Veştea va veni de pe poziţia de premier cu miniştrii, cu posibilitatea de a oferi avantaje substanţiale unora sau altora în interiorul partidului, atunci liniile se vor mişca în favoarea sa”.
Jocul actorilor externi: UDMR, USR şi Nicuşor Dan
În acest tumult intern, partidele de opoziţie şi partenerii tradiţionali îşi recalibrează strategiile. UDMR, deşi contactat de tabăra Veştea, manifestă o prudenţă extremă. Profesorul Mişcoiu notează că UDMR este „destul de atent să menajeze integritatea partidelor. Nu se amestecă în treburile lor interne”, ascultând mai degrabă de nucleul dur al PNL şi de semnalele primite de la partenerii de guvernare care nu îl doresc pe Veştea. Este însă o viziune care se poate schimba în funcţie de ofertele de guvernare pe care le vor primi.
Pe de altă parte, USR ar putea fi marele beneficiar al „bolojanismului”. Mişcoiu anticipează o „apropiere mecanică între USR şi PNL”, unde USR va încerca să capteze electoratul liberal dezamăgit de luptele interne. În tot acest timp, Preşedintele ţării pare să piardă contactul cu baza sa electorală, fiind perceput ca un susţinător al facţiunii care destabilizează partidul.
Avertismentul final al profesorului de la UBB este unul sumbru pentru cei care vor pierde războiul fratricid. O eventuală scindare nu va duce la apariţia unei noi forţe liberale relevante, ci la marginalizare.
Dacă tabăra rebelă va fi înfrântă şi exclusă, aceasta riscă să aibă pe termen lung „soarta ALDE ”, devenind o simplă notă de subsol în istoria politică. PNL se află, în viziunea lui Sergiu Mişcoiu, într-un moment de vulnerabilitate maximă, unde orice decizie greşită poate declanşa o reacţie în lanţ care să altereze definitiv peisajul politic românesc.
