Ramiro Valdes, unul dintre primii colaboratori ai lui Fidel Castro, care a fost considerat un erou al revoluţiei cubaneze, a decedat la vârsta de 94 de ani, a anunţat duminică preşedintele Miguel Diaz-Canel pe reţelele de socializare, potrivit Reuters.
Preşedintele nu a precizat cauza decesului.
În calitate de înalt funcţionar guvernamental timp de zeci de ani după ce rebelii lui Castro au ajuns la putere în 1959, Valdes a deţinut titlurile onorifice de „Erou al Republicii” şi „Comandant al Revoluţiei” şi a făcut parte din puternicul Birou Politic al Partidului Comunist Cubanez, aflat la putere, până în 2019.
Într-o postare pe X, Diaz-Canel a declarat că moartea lui Valdes îl “doare profund, ca şi cum ar fi fost a unui tată”.
„Până la victorie, întotdeauna, comandante!”, a adăugat preşedintele cubanez.
Născut în 28 aprilie 1932, Valdes avea doar 21 de ani când a luptat alături de Fidel Castro în asaltul asupra cazărmii Moncada, care a marcat începutul revoltei din 1953 împotriva guvernului lui Fulgencio Batista.
Exilat împreună cu Castro în Mexic, el a fost unul dintre cei 82 de bărbaţi care au navigat cu iahtul „Granma” spre Cuba în 1956 pentru a relua insurecţia – şi unul dintre cei doar 12 care au supravieţuit.
Printre aceştia s-au numărat Castro, care a murit în 2016, fratele său mai mic şi ulterior preşedinte şi şef al Partidului Comunist, Raúl Castro, precum şi Ernesto „Che” Guevara, revoluţionarul argentinian care a fost împuşcat în Bolivia în 1967 în timp ce încerca să declanşeze o insurecţie acolo.
Valdes s-a alăturat fraţilor Castro în munţii Sierra Maestra din estul Cubei, ocupând funcţia de comandant adjunct al lui Guevara. A luptat alături de Guevara în bătălia decisivă de la Santa Clara, în ultimele zile înainte ca Batista să fugă din ţară, la 1 ianuarie 1959.
Ulterior, a condus agenţia de securitate înfiinţată după preluarea puterii de către Fidel Castro.
Valdes avea o parte din carisma de care dădeau dovadă Castro şi Guevara şi, la fel ca ei, purta uniformă de camuflaj verde-măsliniu în culisele puterii. Până la sfârşit, a păstrat barba în stilul lui Leon Troţki, pe care o purta încă din primele zile ale revoluţiei. Fiind un pasionat al fitnessului, a urmat un program de exerciţii fizice până la vârsta de peste 80 de ani.
Printre funcţiile pe care le-a deţinut de-a lungul anilor s-au numărat cele de ministru de interne, viceministru al apărării, ministru al informaţiilor şi comunicaţiilor şi vicepreşedinte.
Chiar şi în timp ce Raúl Castro încerca să supravegheze transferul puterii de la aşa-numita sa „generaţie istorică” către lideri mai tineri, predând în 2018 preşedinţia pe care o moştenise de la fratele său lui Díaz-Canel, în vârstă de 60 de ani, Valdés a rămas în funcţii-cheie ale guvernului, cel mai recent ca viceprim-ministru responsabil cu criza energetică a insulei.
Încă implicat activ în detaliile penelor de curent periodice de pe insulă, el apărea regulat în uniformă militară alături de Diaz-Canel, încurajând cubanezii să stingă luminile, să-şi reducă consumul şi să-şi menţină fervoarea „revoluţionară”. Valdes a rămas întotdeauna loial revoluţiei, liderilor acesteia şi sistemului cu un singur partid, inclusiv în perioadele cele mai dificile ale ţării.
„Nu putem uita că am ajuns aici datorită unităţii poporului şi încrederii sale în revoluţie”, a declarat Valdes cu ocazia celebrării celei de-a 61-a aniversări a atacului de la Moncada, în 2014.
„Trebuie să păstrăm această unitate mai presus de orice, deoarece suntem conştienţi că această luptă nu s-a încheiat.”
