Un studiu realizat de ASSMB arată o tendinţă constant descendentă a numărului de copii şi tineri luaţi în evidenţă de cabinetele de medicină şcolară în ultimii trei ani şcolari. Datele colectate în anul şcolar trecut arată că 1 din 4 elevi din Bucureşti prezintă cel puţin o afecţiune cronică dispensarizată, iar 1 din 11 copii suferă de miopie. Explozia bolilor neuropsihice – de la 3,23% la 4,88% a prevalenţei – reprezintă cel mai îngrijorător semnal pentru specialişti, care atrag atenţia, de asemenea, că obezitatea este o epidemie în desfăşurare.
ASSMB, prin Direcţia Medicină Şcolară, a finalizat “Raportul privind bolile dispensarizate în cabinetele medicale şcolare pentru anul şcolar 2024-2025”. Sunt vizate afecţiunile de lungă durată (cum ar fi problemele de vedere, astmul, obezitatea sau tulburările de dezvoltare) de care suferă o parte dintre elevi.
Studiul a inclus un eşantion reprezentativ de aproximativ 150.000 de copii şi adolescenţi înscrişi în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din Municipiul Bucureşti.
“Analiza statistică evidenţiază o tendinţă constant descendentă a numărului de copii şi tineri luaţi în evidenţă de cabinetele de medicină şcolară în ultimii trei ani şcolari”, arată Raportul.
Datele colectate de reţeaua de medicină şcolară a ASSMB arată că aproape 1 din 4 elevi monitorizaţi prezintă cel puţin o afecţiune cronică dispensarizată.
“Per ansamblu, statisticile evidenţiază menţinerea unui nivel ridicat al cazurilor dispensarizate, în special la nivel gimnazial şi liceal, deşi numărul total al copiilor şi tinerilor luaţi în evidenţă/ciclu de învăţământ este în scădere”, se mai arată în documentul citat.
Care sunt principalele provocări?
Analiza evidenţiază trei mari categorii de afecţiuni frecvente în rândul elevilor bucureşteni:
• Bolile senzoriale, care au o prevalenţă record: Problemele de vedere, în special miopia, sunt în creştere accelerată. Acest fenomen este direct legat de utilizarea intensivă a ecranelor şi de reducerea timpului petrecut în aer liber.
“Deşi numărul absolut de cazuri a scăzut uşor (13.603 faţă de ~14.464), prevalenţa a crescut la 9,03% (de la 8,76%), ceea ce înseamnă că aproape 1 din 11 elevi are o patologie senzorială dispensarizată”, arată raportul.
Potrivit specialiştilor, viciile de refracţie (8,44%) continuă o tendinţă ascendentă alarmantă pe parcursul celor 3 ani (8,57% → 8,63% → 8,44% raportat la populaţii diferite, dar cu prevalenţă reală crescătoare).
“Tendinţa globală de «epidemie de miopie» se manifestă clar şi în Bucureşti”, se arată în document.
• Explozia bolilor neuropsihice – cel mai îngrijorător semnal: Se înregistrează o creştere semnificativă a nevoilor de sprijin pentru sănătatea mintală. Această categorie include tulburările de neurodezvoltare, tulburările de vorbire, dar şi stările de anxietate sau depresie.
“Creşterea de la 3,23% la 4,88% a prevalenţei bolilor neuropsihice (aproximativ +37,7% în valori absolute, de la ~5.335 la 7.349 cazuri) constituie evoluţia cea mai alarmantă a acestui raport. Aceasta reflectă nu doar o creştere reală a tulburărilor de neurodezvoltare şi a patologiei emoţionale, ci şi o îmbunătăţire semnificativă a diagnosticării, în special pentru ADHD (1.315 cazuri), tulburări de spectru autist (1.112 cazuri) şi tulburări de vorbire (1.295 cazuri). Tulburarea depresivă la adolescenţi (161 cazuri, 64,6% la clasele IX-XII) semnalează o criză silenţioasă a sănătăţii mintale care necesită răspuns instituţional urgent”, se arată în raportul ASSMB.
• Obezitatea – epidemia în desfăşurare: Obezitatea infantilă continuă să crească alarmant. Afecţiunea este alimentată constant de sedentarism şi de o dietă dezechilibrată.
“Cu 3.367 cazuri de obezitate neendocrină şi o creştere globală de 22% a bolilor metabolice, confirmă agravarea crizei nutriţionale în rândul copiilor. Creşterea progresivă pe grupe de vârstă (de la 9,3% la grădiniţe la 32,1% la clasele IX-XII) demonstrează efectul cumulativ al stilului de viaţă nesănătos. Coexistenţa obezităţii cu hipotrofia ponderală (702 cazuri) ilustrează «dubla povară nutriţională» descrisă de OMS”, se arată în raport.
Pe lângă cele trei grupe majore de afecţiuni, specialiştii au mai identificat:
- Creşterea semnificativă a bolilor de sânge (+24,2%)
- Tendinţa continuă de creştere a TBC
- Creşterea cu 49% a numărului cazurilor de bolilor oncologice luate în evidenţă
- HTA – singura afecţiune cu scădere continuă pe 3 ani
- Bolile renale – ruptură de tendinţă
“După o perioadă de stabilitate (396 → 393), creşterea la 437 cazuri (+11,2%) marchează o schimbare care necesită monitorizare, posibil legată de creşterea litiazei renale la adolescenţi (deshidratare, alimentaţie hipersodată)”, arată specialiştii.
“Creşterea numărului de cazuri luate în evidenţă demonstrează eficienţa reţelei de medicină şcolară în depistarea precoce şi monitorizarea acestor afecţiuni. Răspunsul nostru nu se opreşte însă la identificare şi trimiterea copiilor spre medicul specialist. Diagnosticul îl pune specialistul, însă noi identificăm problemele din timp, îndrumăm familia şi ne concentrăm resursele pe prevenţie, educaţie şi programe de sprijin”, a declarat dr. Alin Popa, Directorul Direcţiei Medicină Şcolară ASSMB.
Concluzii generale:
- Prevalenţa bolilor dispensarizate creşte, nu scade
Potrivit specialiştilor ASSMB, în ciuda reducerii populaţiei şcolare monitorizate (-8,8% faţă de anul precedent, -18,3% faţă de 2022-2023), numărul cazurilor dispensarizate a crescut cu 5,5% (35.098 vs 33.274), iar prevalenţa a urcat de la ~20,1% la ~23,3%.
“Aceasta înseamnă că aproximativ 1 din 4 elevi luaţi în evidenţă de cabinetele medicale şcolare a ASSMB are cel puţin o boală cronică dispensarizată – un nivel comparabil cu prevalenţa naţională de 21,68% raportată de INSP pentru anul 2019-2020, dar în creştere faţă de aceasta”, arată Raportul.
- Trei categorii domină peisajul epidemiologic
Bolile senzoriale (38,76%), neuropsihice (20,94%) şi metabolice (15,33%) concentrează trei sferturi din totalul patologiei cronice.
“Aceste trei categorii sunt, totodată, cele mai strâns legate de stilul de viaţă modern (ecrane, sedentarism, alimentaţie dezechilibrată, stres) şi cele mai susceptibile de a beneficia de intervenţii preventive”, se mai arată în documentul citat.
- Sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor se deteriorează vizibil
- Cabinetele medicale şcolare şi-au dovedit eficacitatea.
Cele 489 de cabinete, deservite de 126 medici şi 551 de asistenţi medicali, constituie un pilon esenţial al sistemului de sănătate publică din Municipiul Bucureşti.
“Raportul 2024-2025 confirmă o realitate cu multiple faţete: pe de o parte, o creştere a prevalenţei bolilor cronice în rândul copiilor şi adolescenţilor (în special neuropsihice, metabolice şi senzoriale), iar pe de altă parte, o capacitate demonstrată a sistemului de medicină şcolară de a depista, monitoriza şi interveni. Provocarea principală nu este doar medicală, ci şi socială: stilul de viaţă modern, presiunea academică, utilizarea excesivă a tehnologiei şi inegalităţile socio-economice conduc la deteriorarea sănătăţii tinerei generaţii”, se arată în încheierea raportului.
Cum acţionăm preventiv?
Potrivit specialiştilor, sănătatea copiilor necesită un răspuns adecvat. De aceea se vor extinde campaniile derulate în grădiniţele, şcolile şi liceele de stat din Capitală:
• Suport emoţional şi psihologic: Campania “EmotiON”. Aceasta va crea un spaţiu sigur unde copiii şi adolescenţii sunt încurajaţi să îşi înţeleagă şi gestioneze emoţiile, transformând tăcerea în dialog.
• Prevenţie posturală: Colaborare cu Colegiul Fizioterapeuţilor din Bucureşti-Ilfov – se instruiesc asistenţii medicali şcolari să identifice din timp viciile de postură la copii.
• Educaţie nutriţională şi echilibru: Ateliere practice, precum “Sănătatea pe limba ta”. Campanii de responsabilizare privind timpul petrecut online, intitulate “E cool să fii tu, nu un filtru”.
