Finanțarea partidelor politice rămâne dominată de subvenții, inclusiv rambursări ‘masive’ pentru campanii, și împrumuturi – una dintre schimbările majore din ultimii doi ani electorali, relevă un raport al Expert Forum dat, luni, publicității.
Intitulat ‘Finanțarea partidelor politice în 2025 și nevoia urgentă de reformă’, raportul analizează aceste chestiuni, în contextul în care Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat o reformă mai amplă a legislației privind partidele, campaniile electorale și funcționarea instituției.
‘Deși 2025 nu a atins nivelul excepțional din 2024, când rambursările pentru campanii și subvențiile au depășit un miliard de lei, veniturile au rămas ridicate comparativ cu anii anteriori, însumând 323 de milioane de lei pentru partide și 381 de milioane de lei pentru organizațiile minorităților naționale. Finanțarea partidelor politice din România rămâne dominată de subvenții (inclusiv rambursări masive pentru campanii) și împrumuturi – una din schimbările majore din ultimii doi ani electorali. Limitele dintre finanțarea partidului și cea a campaniilor electorale sunt neclare. Unele dintre principalele probleme rămân nivelul ridicat al subvențiilor și mecanismele neclare de alocare a fondurilor, lipsa unor limite globale pentru finanțatori, opacitatea sursei fondurilor, mai ales în campanii, sau raportările neuniforme’, evidențiază EFOR.
Potrivit sursei citate, lipsa de resurse la nivelul AEP limitează capacitatea de control. ‘Capacitatea redusă a autorităților de a verifica în mod eficient proveniența banilor, inclusiv prin colaborare interinstituțională, limitează transparența procesului. De asemenea, rămâne redusă colaborarea cu instituții precum CNA, care ar putea oferi o imagine mai solidă cu privire la modul în care se cheltuiesc banii pentru presă și propagandă. O reformă ar trebui să elimine deciziile politice și să consolideze independența acțiunilor de control. Sancțiunile rămân reduse și nu sunt disuasive’, susțin autorii raportului.
Conform EFOR, finanțările pentru partide par a fi mai puțin ideologice și mai degrabă legate de asigurarea de influență politică, faptul că finanțatori PSD au contribuit în 2025 la veniturile AUR sau membri PNL au donat la PSD contribuie la această concluzie.
‘Am identificat, ca și în anii anteriori, posibile cazuri de finanțatori pentru care donațiile sau împrumuturile nu se corelează neapărat prin raportare la datele din declarațiile de avere sau la informațiile financiare raportate la Ministerul Finanțelor. O reformă a finanțării politice ar trebui să reducă riscurile de cumpărare a influenței politice, să limiteze concentrarea resurselor în jurul unor rețele restrânse și să asigure un echilibru mai bun între finanțarea publică, competiția politică reală și transparența față de alegători. Trebuie menționat că, după anularea alegerilor din 2024, decidenții nu au luat nicio măsură semnificativă pentru îmbunătățirea cadrului legal privind finanțarea politică, care să limiteze pe viitor apariția unor riscuri majore pentru integritatea procesului electoral. Nici legislația privind declarațiile de avere și interese nu a fost amendată, ceea ce înseamnă că probabil nu vom mai putea face astfel de analize în anii următori’, subliniază EFOR.
